Piticii vor să crească pe umerii uriașilor. De ce Anca Buzoianu trebuie să reziste? De ce medicina nu trebuie să ajungă o cămară academică?

Zilele trecute mai toată presa locală a redat comunicările UMF Cluj și UBB Cluj cu privire la deschiderea noului an universitar. Nimeni nu a scris însă despre cât de important este acest an 2023-2024, mai ales din perspectiva salvării medicinei românești.

De la Cluj s-a pornit un iureș academic dinspre UBB spre UMF, motivul de suprafață fiind faptul că nicio universitate românească nu s-a calificat pentru a apărea în clubul select al universităților de la nivel global, adică din clasamentul internațional Shanghai. 

În realitate, bătălia este mult mai profundă, pe infrastructură și resurse:

• La o „contabilitate primară” în celebrul clasament internațional Shanghai, un număr considerabil de universități nu au incluse facultăți de medicina și/sau alte componente de inginerie/tehnologie;
• Teza conform căreia este nevoie de unire pentru a intra într-un top internațional, pentru că în subsidiar UMF-iștii au citări/cotații mai bune și îi trag și pe restul este mai degrabă o atitudine de tarabă decât academică sau mai pe scurt, o strategie a piticilor de a crește pe umerii uriașilor.

• Falsa teză a unirii universitare, înseamnă și o pierdere de infrastructură pentru mediciniști. Vă închipuiți oare sau mai bine spus există naivi care să creadă că medicina își va păstra infrastructura prezentă și la zece ani după posibila unire?
• La nivel de colaborări internaționale și proiecte susținute internațional, credeți oare că mediciniștii vor avea aceleași posibilități ca astăzi? Atenție! La universitățile unde sunt incluse și facultățile de medicină, jocurile din senatul universitar și alte foruri de conducere pot duce la izolarea și scăderea relevanței unei facultăți. Pot decide pentru mediciniști parcursul academic cei de la Istorie sau Litere?
• Primii afectați de noua unire vor fi cadrele universitare. Să fiți siguri
• Fostul rector al UBB Cluj, Andrei Marga, a explicat clar de ce UBB este în picat astăzi, nicidecum din lipsa facultăților de medicină: „UBB, aflată azi în discuție, a urcat scara performanțelor din 1993 încoace și a fost adusă, deja în 1997, prin măsuri de dezvoltare, în fruntea universităților din țară.  S-au aplicat reforme chibzuite, ce se pot verifica pe acte, într-o interacțiune cu nevoile societății și cu cele mai bune universități din lume, și cu premiere consemnate internațional. În 2011, cum a relatat și presa de atunci, Rectoratul a fost notificat că UBB intră în discuție pentru primele 500 de universități din lume. În regiune, ea împărtășea poziția cu universitatea din Zagreb, cu al cărei rector cooperam. Când am plecat din instituție, în 2012, universitatea  clujeană era în anticamera primelor cinci sute, potrivit clasificării Shanghai, având de partea ei toate evaluările internaționale. Datele sunt arhivate, începând cu Buletinul Informativ (1993-2012) de atunci. O universitate se consolidează și se impune cu competență, efort și viziune. A urmat însă declinul lent al UBB, iar, acum, mulți sunt alarmați, pe drept, că nicio universitate din țară nu mai intră în topul primelor 1000.  Rezultat trist, dar anticipat. (…) Sunt greșite opiniile potrivit cărora, dacă s-ar uni universități, s-ar ocupa imediat alte poziții în clasamente.  Cu orice mărime, performanța se ia în fond per capita.  Poziția în ierarhia internațională nu depinde nici doar de ceea ce se raportează ca personal și lucrări. De altminteri, unii clujeni au și acuzat în anii recenți falsificări în raportări. Structura UBB a rămas până azi cea pe care am lăsa-o în urmă, ce corespundea proiectului de lansare a țării prin reforme. Dar, după încă câțiva ani, eu aș fi reexaminat-o din rațiuni profesionale. Este ușor de sesizat că în multe locuri sunt  azi oricâți „prof. dr.”, dar niciun specialist demn de încredere profesională. Profesorul universitar este altceva decât se crede azi la noi, iar profesionalismul nu se stabilește prin autoevaluare”. Puteți citi tot interviul aici – Andrei Marga: Un declin previzibil – cel al universităților

Cele câteva exemple date mai sus sunt doar câteva motive pentru ca actualul rector al UMF Cluj, prof. univ. dr. Anca Buzoianu să continue lupta cu cei care doresc distrugerea învățământului medical din România, în scopuri egoiste, personale. Și această bătălie, Anca Buzoianu trebuie să o ducă pentru TOATE UMF-urile din țară.

Primul episod sunt viitoare alegeri, când UMF trebuie să se spele cu apă rece pe față și să izoleze caii troieni din universitate, frustrați că nu mai pot stăpâni universitatea, unii, frustrați că nu sunt miniștri și dispuși să vândă istoria, prezentul și viitorul UMF Cluj pentru mize personale, imediate.