Partea IV
- Pentru a citi partea I, click aici!
- Pentru a citi partea II, click aici!
- Pentru a citi partea III, click aici!
Prefață:
Credeai că Știința e invariabil obiectivă? Vești proaste, eroarea îți aparține! Richard Feynman (adaptat).
Știința este constituită din date, la fel cum o casă e construită din cărămizi: dar la fel cum o grămadă de cărămizi nu este o casă, un cumul de date nu este știință! H. Poincare.
Acuma să nu vă imaginați că nu am fost conștient de faptul că m-am înhămat la o sarcină care în ochii multor dintre cititori, îmi depășește de departe capacitatea cilindrică și caii putere intelectuali (e neavizat) și lipsiți de ștampile academice și de stat (e necalificat) atunci când m-am decis să aduc în fața voastră și să încerc să demontez cea mai indisputabilă, pe larg cunoscută și acceptată, studiată, analizată și doar întâmplător extrem de bine protejată de critică și lucrativă ipoteză pilon a medicinei convenționale moderne – cea după care colesterolul și grăsimile saturate cauzează boli, mai ales cardiovasculare.
Sau că am crezut vreun moment că de mâine gata, am schimbat paradigma, nu mai prescrie nimeni statine (micotoxine) sau inhibitori de PCSK-9 pentru a ne scădea colesterolul și că toată lumea se va concentra pe identificarea, studierea și corectarea nu a unor simptome și markeri de asociație ci a celor de cauzație, a resorturilor ultime, de cele mai multe ori comune, ale bolilor, cardiovasculare sau nu.
Dar, cum mi-a plăcut mult episodul cu David și Goliath din Biblie, și nici nu sunt fricos de felul meu sau ușor de intimidat, mi-am luat inima-n dinți, și neavând nimic a pierde (vreo funcție, sinecură politică, salariu gras, indemnizație sau reputație) am zis să-mi exersez o idee praștia logicii și bunului simț de outsider la țintele ipotezelor ținute în viață pe steroizi zornăitori; și deși poate era mai bine să debutez cu vreuna ceva mai puțin feroce blindată, fortificată și impenetrabilă împotriva oricărei analize raționale (publice), m-am decis să încep cu colesterolul.
Molecula (bio)chimică cu formula unică = C27H46O. Carbon, hidrogen și un atom de oxigen. Hidrofobă, circulă prin mediul apos al sângelui doar la bordul unor submarine numite lipoproteine (ce mai transportă trigliceride – aka grăsimi – și vitamine liposolubile A, D, E și K). Și din care se produc hormonii steroizi, sexuali, vitamina d3, sărurile biliare, component de bază al membranelor celulare, etc.
Să ne întoarcem la oile noastre însă și să încercăm să trecem în revistă, pe foarte scurt din păcate, în acest ultim episod pe această temă, ceea ce am promis dar n-am apucat să atingem până acum, și anume: a) Manipularea cu cifre și statistici strâmbe a eficienței administrării tratamentelor (risc relativ și absolut), b. Efectele secundare profund nocive alte tratamentului farmacologic cu micotoxine (statine), și c) Urmările nefaste pe planul sănătății a unei diete bazată pe preceptele ipotezei colesterol.
a.
Am văzut în episoadele trecute cum după ce au descoperit la necropsii că placa aterosclerotică conţine printre altele resturi celulare necrozate, mai ales de la eritrocite şi colesterol şi că multe dintre victimele accidentelor cardiovasculare prezentau niveluri plasmatice ale colesterolului total și a celui transporat în particule de tip LDL relativ crescute, ((experții)) au stabilit că, pentru reducerea riscului de CVD nivelul acestuia trebuie scăzut prin orice mijloace, nu în ultimul rând prin intervenții farmacologice.
Enter micotoxina izolată din Aspergillus Terreus, o ciupercă microscopică (mucegai), care s-a observat în cercetarea framaceutică că, prin blocarea enzimei numită reductaza de HMG-CoA din hepatocite, suprimă așa zisa cale a mevalonatului ce are ca produs final, printre altele, colesterolul.
Și da, producția hepatică scade și asta se vede pe toate fronturile, cel din LDL, cel din HDL, cel Total toate scad (nb: indiferent de cererea existentă), deci evrika, am descoperit, conform Ipotezei în discuție panaceul universal împotriva bolilor cardiovasculare prin scăderea volens nolens a nivelurilor colesterolului. Gata cu ateroscleroza, gata cu boala cardiacă coronariană, cu infarctul miocardic, cu atacul cerebral, un viitor luminos cu lapte și miere pentru toți!…
Toate bune și frumoase, dar mai rămâneau câțiva pași, ușor de parcurs dealtfel, pentru ca BigPharma să poată convinge 1. autoritățile medicale să accepte și să prescrie, și 2. pacienții să accepte, tratamentul cu minunatele statine.
În multele studii și experimente făcute s-a observat că de fapt lucrurile nu stau chiar așa de roz. Colesterolul scădea drastic, e adevărat, dar nu și infarcturile. Cum e posibil așa ceva? Nu e logic!
Nu putem intra în amănunte, deci simplificăm, dar aici intervine tehnica clasică a jocului de fumuri și oglinzi, în cazul de față jongleria cu cifrele și termenii imprecis definiți sau hai să-i prostim pe proști că oricum nu se prind. Cum asta? Simplu: Experimentul nostru a arătat că după ce am urmărit 2000 de pacienți cu risc cardiovascular timp de 5 ani de zile din care 1000 tratați cu statine (grupul intervenție) iar 1000 cu un placebo (grupul control) am avut pe scurt următoarele rezultate: a) 1(unu) pacient din grupul de intervenție decedat prin infarct miocardic, b) 2 (doi) pacienți din grupul de control au decedat prin infarct miocardic.
Buuun, perfect! A fost doar o coincidență? Ce contează, am demonstrat că funcționează! O viață salvată merită orice, nu-i așa?
Dar cine oare o să prescrie sau o să accepte să se trateze ani de zile, tot restul vieții de fapt, cu o toxină celulară cu efecte adverse care e drept, scade colesterolul, dar nu scade riscul de infarct miocardic decât cu 0,1% (sau 1 la mie)? Pentru că asta e scăderea în riscul ABSOLUT! Sau altfel spus, te tratezi 5 ani și-ți crești speranța de viață cu 3 (trei) zile. Nașpa, eu unul nu m-aș băga!
Nu, așa ceva nu se poate ((experți))! Fluxurile zornăitoare către conturile noastre vor fi absolut insignifiante, nepermis de mult sub standardele cu care operăm, hai veniți cu o idee mai bună!
Kaboom! Enter reducerea riscului RELATIV! Dacă 2 din grupul de control și doar 1 din grupul de intervenție (tratați cu statine) din cei 2000 de pacienți din cohortă au dat ortul popii brusc și pe neașteptate asta înseamnă că!…Tadaaaam, țineți-vă bine! Logic: Tratamentul cu statine scade riscul de infarct miocardic cu 50%!…Și asta e ceea ce știu majoritatea covârșitoare a medicilor!
Nenea, nenea, vreau și eu vă rog câteva kilograme, nu contează cât costă!…
b.
Nu ne putem întinde prea mult așa că o să enumerăm pe scurt principalele efecte secundare negative ale tratamentului pe termen lung cu statine.
Am stabilit că 1. Colesterolul este produs în ficat în funcție de un proces extrem de complex de tip cerere-ofertă (și vine și din alimentație), 2. Circulă de la ficat la organe și înapoi la bordul unor vehicule numite lipoproreine de diverse mărimi, compoziții și densități (LDL, VLDL, IDL, HDL), 3. Orice exces temporar de colesterol poate fi ușor eliminat, tot de către ficat, 4. Statinele vin și, indiferent de context, de cererea la zi, reduc capacitatea ficatului de a produce colesterol, chiar dacă ar vrea și AR TREBUI, și 5. Calea mevalonatului, blocată de statine, este folosită și pentru producția altor metaboliți: CoQ10, Vitamina K și Hormonii steroizi, printre altele. Și care inevitabil vor ajunge să fie deficitari.
În plus hepatocita e acum zăpăcită, nu mai face exact ce ar trebui, nu mai aude și nu mai vede bine semnalele insulinei ce-in transmit periodic să pună frână pe producția de glucoză. De aici hierglicemie, pancreasul va ridica tonul, apoi va țipa, apoi va urla la ficat – kaboom, avem cea mai nașpa și subdiagnosticată condiție – rezistența la insulină (cu hiperinsulinemie) deci risc crescut de sindrom metabolic, diabet tip 2 și toată pletora de boli cronice la rădăcina cărora stau acestea.
Dacă asta nu era de ajuns, carența de ubiquinonă (CoQ10) va trage frâna producției de energie (ATP) de către mitocondrii, deci slăbiciune musculară, dureri musculare, rabdomializă.
Să nu uităm funcția de materie primă jucată de colesterol (acum artificial/scos din context/forțat scăzut) pentru multe și mărunte funcții în celule, țesuturi și organe. Toate acestea vor face concurență pentru o cantitate acum clar insuficientă de colesterol. Ergo, multiple funcții, țesuturi, celule vor funcționa la niveluri suboptime, le-am menționat deja pe câteva mai înainte dar nu putem decât să le bănuim pe celelate. Computerul central, hipotalamusul va face triajul și va prioritiza: cele pentru supraviețuirea imediată și pe termen scurt primesc mai mult, cele pentru supraviețuirea pe termen lung și reproducere, mai puțin!
c.
Am ajuns și la subiectul nostru favorit: dieta!
Pe care o vrem cât mai apropiată de cea pe care o numim Optimă Umană. Adică cea cu care am evoluat timp de milioane de ani și pentru care avem un aparat enzimatic și hormonal extrem de eficiente. Și care trebuie, prin necesitate, să fie cât mai apropiată de cea a strămoșilor noștri din paleolitic, triburile de vânători-culegători.Bazată mai ales pe alimente de origine animală, suplimentată cu ceva fructe și tuberi de provenineță locală și în sezon.
Apare neoliticul cu făinoasele și lactatele (12.000 ani) apoi revoluția industrială cu zahărul și uleiurile rafinate (150 ani) și inevitabil odată cu ele diluția aportului de proteină și micronutrienți din dietă (subnutriție), un exces major de energie (supra-alimentație) și consumul de antinutrienți și toxine atât vegetale cât și adăugate în culturi sau la procesare, pentru gust, stabilitate și conservare (toxicitate).
Mai e vreo mirare că odată cu toate astea au apărut, mai întâi ușor-ușor apoi tot mai accelerat bolile cronice degenerative, dintre care cele cardiovasculare ocupă un loc de frunte?
Boli cardiovasculare care NU EXISTAU în Paleolitic (dar erau extrem de răspândite de exemplu în Egiptul antic, cunsocut pentru nutriția bazată pe făinoase) și pentru care colesterolul, o moleculă indispensabilă fiziologic, pe care ne-am luat-o din alimente sau am produs-o endogen din negura timpului, a fost făcut vinovat de către ((experții)) guvernamentali. Pentru că chipurile e prea mult, nu contează de ce, trebuie redus!
Și, din păcate pentru noi și miliarde de victime neavizate, nu doar el a fost demonizat. Ci și un alt component crucial al dietei umane ancestrale, mai precis grăsimile saturate, al căror consum, s-a constatat, duce la creșterea nivelului colesterolului plasmatic, atât total cât și LDL. Și, în paranteză fie spus, da, îl crește, dar nu în mod inutil sau gratuit, corpul nu face nimic absurd. În cazul de față, celulele nou construite, și construim mereu celule noi (cu cât nivelul șin durata inflamației sunt mai crescute, cu atât mai multe celule mor și trebuie înlocuite), CER mai mult colesterol construcția membranei celulare și pentru a-i asigura acesteia o flexibilitate adecvată care altfel ar fi exagerat de rigidă cu un nivel prea ridicat de acizi grași saturați în stratul dublu de fosfolilipide din componență.
Iată și motivul pentru care, pe lângă recomnadarea de a reduce grăsimile saturate, suntem îndemnați să creștem consumul de uleiuri vegetale polinesaturate. De ce? Ridică mingea la plasa ipotezei colesterol: un consum crescur SCADE nivelul colesterolului. Ce mai contează că motivul e o cerere mai scăzută pentru membrana celulară – polinesaturații sunt foarte flexibili, nu mai e nevoie de atâta colesterol pentru ridicarea fluidității!
Deci ((experții)) guvernamentali în nutriție, dietetică și sănătate publică formați pe baza preceptelor ipotezei colesterol ne trâmbițează de multe decenii deja, că, pentru a reduce riscul cardiovascular, trebuie să reducem dratic consumul de colesterol, de grăsimi, mai ales saturate, de carne, mai ales roșie, etc. Iar noi, copii cuminți, ascultători și disciplinați le-am redus. Și nu doar atât, ci cu entuziasm muncitoresc, sub îndrumarea tovarășilor experți le-am demonizat și le-am văzut ca pe cei mai aprigi dușmani de clasă! Iar rezultatele (catastrofale) pe planul sănătății nu au întîrziat să se arate. Dar n-am fost în stare să unim linia punctată și certându-ne pe niște detalii nesemnificative în ceața densă a propagandei neobosite și cu fonduri inepuizabile, n-am mai văzut pădurea din cauza copacilor și am uitat de bunul simț ca ghid principal în orice judecată și de înțelepciunea populară ce ne spune să judecăm orice pom exclusiv după fructele ce le face. Iar dacă am văzut că lucrurile nu merg tocmai bine, că vorba aia, din nou afară-i vopsit gardu, ni s-a spus că e vina noastră că nu suntem suficient de disciplinați, de de dedicați, că suntem gurmanzi și leneși, că n-am redus suficient alea și n-am consumat destul din alealalte. Up the ante! Le-am redus deci și mai drastic, unii chiar le-am eliminat cu entuziasm!
Și ce-am pus în locul lor? Ați ghicit! Veganism, vegetarianism și alte isme pe val! Exact ce ne-au recomandat cei ce pot face recomandări la scară de masă, știm deja cine sunt ei. Corifeii de diverse facturi, orientări și nuanțe ai nutriției corectă politic e doar un nume din multele sintagme ce le-am putea folosi! Piramide și ghiduri nutriționale guvernamentale bazate pe făinoase integrale bogate în fitați și gluten (dar sănătoase pentru inimă), uleiuri vegetale rafinate industrial bogate în acizi grași polinesaturați (instabili chimic), deci sărace în acizi grași (din nou sănătoase pentru inimă), leguminoase (ce mustesc de toxine și antinutrienți din clasele lectine și oxalați) și multe fructe și legume (selectate pentru conținut uriaș de glucoză și fructoză) dense în energie, tot mai sărace în vitamine, minerale, polifenoli și tot mai stropite.
Pe scurt, am eliminat alimente bogate în proteină completă și dense în micronutrienți cu al căror consum digestia și fiziologia noastre erau perfect adaptate și le-am înlocuit cu unele rafinate și/sau procesate industrial, extrem de dense în energie rapid absorbabilă și sărace în micronutrienți (minerale, vitamine, polifenoli, enzime). Ceva mai detaliat:
– Excesul inevitabil de carbohidrați (trebuie să mâncăm ceva), extrem de săraci în micronutrienți cauzează apetit exagerat, aport energetic crescut, obezitate, sindrom metabolic, rezistență la insulină, toxicitate energetică, intoleranță la glucoză, diabet tip 2 și alte multe boli cronice ce-și au rădăcinile în acestea. Inclusiv cele cardiovasculare.
– Consumul în exces față de necesar de uleiuri vegetale polinesaturate bogate în acid linoleic omega-6 duce la un raport n-6/n-3 dezechilibrat (20:1 față de idealul 1:1), toxic pentru celule, pro-trombotic. În plus acestea sunt instabile chimic, extrem de ușor susceptibile atacurilor oxidative (căldură, lumină) din care rezultă metaboliți toxici pentru organism gen malonaldehide, hidroxinonenal, radicali liberi, etc. ce, (în lipsă de ceva mai bun), sunt încorporați în fosfolipidele membranelor celulare, în lipoproteine, în adipocite, cu rezultate pro-inflamatoare, pro-obezogenice și pro-cancerigene.
– Aportul insuficient de proteină animală (completă, conține toți aminoacizii de care avem nevoie, ușor asimilabilă, vine la pachet cu mineralele) necesară pentru sinteza de proteine proprii (inclusiv enzime) sau așa numita diluție proteică, ne va determina să consumăm, instinctiv, un exces de alimente bogate în energie, sărace în proteine până ce ne vom atinge necesarul, aici nu se poate negocia iar voința este inutilă. Fără suficienți aminoacizi (esențiali) nu putem supraviețui, nu putem funcționa. Inevitabil, un nou vector important de toxicitate energetică (supraalimentație) și de subnutriție de micronutrienți(subnutriție).
– Grăsimile din componența alimentelor procesate sau nu, devenite peste noapte dușmanii de clasă au fost înlocuite din necesitate cu zahărul, amidonul, făinoasele și alți carbohidrați rafinați, mult mai ieftine, creatoare de dependențe, de excursii hiperglicemice, de rezistență la insulină, de inflamație sistemică, de apetit exagerat și din nou de toxicitate energetică (supraalimentație cu inflamație).
Bălării pseudo-științifice și propagandă deșănțată pe toate fronturile. Propagandă deșănțată! Și jargon cvasiștiințific impenetrabil și descurajant, combinat pentru masele de oițe și berbeci cu frânturi de basme cu Ileana Cosânzeana, cum reducea ea caloriile și grăsimile saturate, cum mergea la sală să ardă cât mai multe calorii și-l întâlnea acolo pe Făt Frumos Veganos și trăiau fericiți până la adânci bătrânețe pe dieta doctorului Gerger!
Se prind unii ici și colo, mai din sistem dar nemulțumiți, sau dinafara lui dar iscoditori și trag alarma că ne folosim de ipoteze false care cauzează suferințe nespuse pentru mari mase de oameni? Vax albina! Câinii latră, caravana trece! Cine sunt ei, câte doctorate au, ce catedre conduc, câte televiziuni le trâmbițează propaganda, cine-i ascultă și de câte mii de miliarde dispun în conturile bancare?
Așa ziceam și eu!
Dar scopul a fost atins: profituri uriașe pentru puterile suzerane (de data asta non-statale), care acum pot cumpăra tot ce-și doresc inclusiv conștiințele celor în care ne-am pus speranțe, guverne, academia, cercetarea științifică, mass-media, paradigma promovată de ei nu mai are nici o stavilă notabilă. Vezi și CoronaIsteria distopică curentă – 19(84).
Bun, mi-am vărsat năduful, conștient fiind că sunt vocea ce predică-n deșert. Dar cine știe, poate vreun rătăcit prin sahelul nesfârșit al eterului va trage cu urechea. I se va aprinde beculețul și va dori să înceapă propriile săpături. Nu e exclus! Succes, o cazma bună, voință, răbdare și veți găsi nestemate.
Știu că n-am putut intra în atât de multe detalii cât aș fi vrut mai ales în ce privește mecanismele ce stau la baza a CE NU ne cauzează boli cardiovasculare, cele care O FAC și mai ales ce-ar fi de făcut și nici nu vreau să pretind că eu personal am înțeles tot ce-ar fi de priceput din acest domeniu complex și controversat. Dar am trecut prin momentele mele zero, mi s-au aprins beculețe și am făcut săpături la greu. În plus a trebuit să încerc să fac compromisuri de limbaj și noțiuni, care pentru unii ar putea părea fără speranță de complicate, pentru alții insuficient de precise și incomplet detaliate.
În încheiere, după ce am încercat cu mai mult sau mai puțin succes, voi decideți, să demonstrez că NU colesterolul și/sau grăsimile saturate sunt vinovate de infarcturile sau accidentele vasculare cerebrale pe care le vedeți în jur la oameni din ce în ce mai tineri, aș vrea să expun pe foarte scurt, deși probabil cei ce ați fost mai atenți v-ați prins deja din remarcile făcute pe parcursul postărilor, cine/ce anume e vinovat, (în opinia mea) de toate acestea.
Urmând ca, eliminând aceste cauze să vă reduceți substanțial propriul risc cardiovascular (și nu doar).
Înainte de asta însă vom trage concluzia că boala cardiovasculară nu este o deficiență de statine sau alte toxine celulare, deși nu neg un posibil efect pleiotropic pozitiv al acestora la anumite categorii de pacienți prin stimularea creșterii producției de monoxid de azot (NO), o moleculă vasorelaxantă. În nici un caz prin intermediul reducerii colesterolului. Dar există și alte tipuri de stimulanți de sinteză a NO pentru doritori (de exemplu arginina), unii care nu vin la pachet cu efectele secundare majore ale statinelor.
Deeeeci, în umila mea opinie, cauzele CVD sunt multe, depinde cum le analizăm, de la câteva zeci la câteva sute, unele majore, majoritatea minore și implică inflamația drept pilon central. Dar dacă aplicăm regula lui Paretto, după care 20% din intervențiile posibile (adăugări, limitări sau eliminări) produc 80% din rezultatele scontate, eu le-aș limita la vreo 4, cel mult 5.
1. Principala cauză, care de fapt le cuprinde pe toate celelalte este stilul de viață modern, cu stresul inerent aproape permanent și mai ales cu o dietă aflată la polul diametral opus față de cea paleo-ancestrală densă în micronutrienți, bogată în proteine, în armonie cu anotimpurile și natura și optimă în aport energetic, cu care am evoluat pe parcursul a 98,5% din existența noastră ca specie pe (Republica Vaccinazistă)Terra.
2. Stresul cvasi-permanent ce ne ține sistemul nervos autonom simpatic „luptă-sau-fugi” mereu activat iar cel parasimpatic „odihnă-digestie-sex” mereu în retragere, un dezechilibru care implică secreție exagerată de cortizol, adrenalină și insulină o concocție cu efecte vasoconstrictoare, stres mecanic ridicat, mai ales în perioadele de efort pe peretele arterial în anumite porțiuni, micro-fisuri în stratul epitelial, micro-trombi formați pentru a repara afectarea (ce conțin și colesterol, prin necesitate), formarea unei scoarțe interioare, acoperită ulterior de un nou strat de celule epiteliale, proces obligatoriu fiziologic. Fenomenul se repetă – apare placa aterosclerotică observabilă, apoi crește, în ani și ani de zile. Uneori se rupe, kaboom, infarct, atac cerebral sau embolie pulmonară. În plus, digestia incompletă favorizează evoluții nefavorabile în compoziția microbiotei intestinale cu disbioză, explozie bacteriană în intestinul subțire, intestinul permeabil, endotoxemie, procese autoimune și inflamație sistemică sub-clinică. Inclusiv pe vasele sanguine.
3. Consumul exagerat de (alimente ce conțin) uleiuri vegetale rafinate (sau nu) bogate în acidul gras polinesaturat omega-6. Istoric, omul a consumat cantități infinitezimale din acest acid gras, conținut și de unele semințe, nuci și chiar de grăsimile animale. Circa 1% din aportul caloric zilnic, maxim 5 grame sau o circa linguriță. Și da, este considerat esențial pentru că nu-l putem produce endogen și este materia primă pentru acidul arahidonic care e folosit la rândul lui pentru producția de prsotaglandine, leucotriene și tromboxani, molecule necesare fiziologic. Acum se consumă în medie 12% din aportul caloric zilnic, deci 60 de grame, o creștere cu 1200% în ultima sută de ani. Combinat cu un aport insuficient de acizi grași polinesaturați omega-3 (DHA și EPA), rezultă un raport extrem de nefavorabil pentru celeule între cele două (20:1 în loc de idealul 1:1), cu efecte pro-inflamatorii (inclusiv a vaselor sanguine). Din nou!
În plus, cum am mai menționat, acestea sunt molecule extrem de instabile (legăturile duble Carbon:Carbon sunt ușor atacate de moleculele de oxigen) și produc compuși chimici moleculari alterați ce intră în componența structurilor celulare și pe care corpul nu-i recunoaște, care produc atacuri imunitare și ghici ce mai! Un exces de prostaglandine inflamatorii (din acidul arahidonic) față de cele anti-inflamatorii, din EPA. Dap, inflamație în toate țesuturile care le conțin, adică aproape toate, inclusiv sistemul circulator DIN NOU!
4. Consumul exagerat de carbohidrați, mai ales rafinați sub formă de monozaharide (glucoză, fructoză) sau dizaharide (sucroză sau zahăr). Exagerat e un termen imprecis, hai să-l definim. Exagerat cantitativ. Carbohidrații erau extrem de greu de găsit și disponibili doar sezonier în evoluție și suntem croiți să-i căutăm și să-i consumăm ca disperații (duc la secreție de dopamină= plăcere) pentru că depunerile adipoase pe care le cauzează (prin rezistența la insulină temporară cauzată) favorizau supraviețuirea în perioadele de foamete și carență calorică (de peste iarnă de exemplu). Deci dacă omul ancestral consuma în medie 50 g/CHO/zi omul modern consumă 200-300 g/zi.Și asta, colac peste pupăză, alterează din nou microbiota – Disbioză, SIBO, inflamație.
Exagerat sub-calitativ. Carbohidrații în paleolitic veneau la pachet cu fibră solubilă, cu vitamine, minerale și polifenoli. Azi predomină cei din zahăr, sucuri, dulciuri, făinoase (pâine, paste, pizza, etc) lipsiți aproape total de micronutrienți, calorii goale compuse din molecule de fructoză, glucoză, zaharoză în diverse configurații mai simple sau mai complexe (dar nu pentru mult timp după consum). Hiperglicemie, hiperinsulinemie, inflamație.
Exagerat ca perioadă de consum. Dacă vânătorii-culegătorii balotau tot ce prindeau în materie de carbohidrați (digestibili), se îngrășau și se inflamau, asta era ceva episodic. Cât? O lună, două, trei luni pe an? Depinde, de la caz la caz și de climatul geografiei în care se regăseau. Și pentru a-i găsi își exersau, de multe ori serios, membrele inferioare, nu că ar fi vrut neapărat să se plimbe și să ardă calorii! Azi în schimb, carbohidrații sunt incredibil de ieftini (mulțumim din inimă tractoarelor și pesticidelor) și disponibili pe rafturile magazinelor mai mici sau mai mari la fiecare colț de stradă 365 de zile pe an (mulțumim aviației comerciale).
Rezultatul? Carbohidrați ușor absorbabili în exces, tot timpul anului, ergo diluție proteică, carență de micronutrienți, apetit exagerat, toxicitate energetică (supraalimentare), exces de kilograme, excursii glicemice de tip tzunami, hiperinsulinemie, rezistență la insulină, un cocktail ce conduce la sindromul metabolic și dislipidemie, inclusiv la vasoconstricție (insulina în exces) și da, ați ghicit din nou INFLAMAȚIE sistemică, deci și pe vasele sanguine.
Arterele își reduc sau pierd elasticitatea, presiunea sanguină crește episodic, mici fisuri, reparate, acoperite cu trombi ce conțin prin necesitate și colesterol transportat de LDL, alte fisuri, cam în aceleași locuri, unde fluxul e maximizat și turbulența crescută (de obicei arterele coronariene la încrengături), alte reparații, scoarța interioară crește în dimensiuni, mereu și mereu acoperită cu un strat nou epitelial. Ce rămâne dedesubt? Placa aterosclerotică, cu miez lichid sau solid/calcifiat dar inevitabil compus din resturi celulare diverse necrozate (și colesterol).
În concluzie, dragi cititori și stimați ((experți)), în umila mea opinie, colesterolul nu este criminalul vinovat de incendiul ce stă la originea aterosclerozei și CVD, el este doar un pompier binevoitor și curajos ce a venit cu misiuni clare la locul incendiului, declanșat de alți mișei (vezi mai sus), dar care a căzut victimă la locul de muncă!
Știința este credința în in incompetența (sau corupția) experților! Pe cale de consecință, vă reamintesc deviza principală a școlii #PaleoLowCarb:
Pentru o viață sănătoasă – Exact Invers!
