Pentru Prof. Dr. Marcel Tanțău, medic primar în medicină internă și gastroenterologie, un medic bun se construiește de jos în sus: întâi fizica, chimia și examenul clinic, abia apoi endoscopul. Invitat în episodul 5 al podcastului MedVoice, realizat de OSM Cluj, profesorul și-a privit retrospectiv propriul drum și a vorbit deschis despre ce le lipsește studenților de azi:
„Medicina este toată foarte logică, atâta doar că noi înțelegem deja foarte puține lucruri. Din punctul acesta de vedere, fizica și chimia sunt esențiale. Îmi pare rău că aceste lucruri se predau oarecum superficial, dar noi suntem fizică și chimie complet.” arată Prof. Dr. Marcel Tanțău
O generație crescută „într-o mega-închisoare”
Tanțău a făcut întreaga facultate în comunism și a ieșit din ea odată cu Revoluția, în 1989–1990. Nu idealizează perioada: o descrie ca pe o catastrofă, cu România închisă între ziduri la granițe. Recunoaște totuși două avantaje: accesul la învățământ pentru toate păturile sociale și un învățământ medical „de foarte, foarte bună calitate și extraordinar de exigent”.
A mai existat un motor pe care generațiile noi nu îl mai au: foamea de libertate. Profesorul își amintește cum stătea siderat în fața primelor magazine occidentale cu televizoare color. Pregătirea solidă, combinată cu această motivație, i-a permis să intre într-un sistem liber și să crească repede. Admite însă că acele condiții nu se mai pot reproduce, așa că povestea lui nu poate fi copiată ca rețetă.
De la informatică la anatomie
Venea de la un liceu de informatică, iar mulți colegi de atunci lucrează azi la Microsoft sau în SUA. A renunțat la o meserie care avea să devină foarte bine cotată și nu a regretat: anatomia l-a fascinat până la Concursul Național. Atlasele se găseau greu, nervii se învățau din desene și descrieri, iar efortul de a obține informația aducea, spune el, o perspectivă în plus.
Fizica și chimia nu sunt materii „de bifat”
Cel mai insistent mesaj pentru studenți privește științele exacte. Tanțău consideră că medicina e logică de la un capăt la altul, iar organismul funcționează după reguli fizice și chimice clare, coordonate de ADN ca de un sistem informatic. Îi pare rău că aceste discipline se predau superficial. Ele nu contează pentru că vei calcula ceva la patul bolnavului, ci pentru că te învață să gândești analitic și să înțelegi principiile.
De aici vine și comparația lui preferată: fundația unei clădiri nu se vede, dar fără ea totul cade ca un joc de domino la prima pală de vânt. Studentul care își spune că va învăța medicina abia din anul IV, la specialitatea care îi place, construiește fără fundație: „Fundația clădirii n-o vezi, dar dacă nu o ai, se dărâmă totul. Exact la fel este și cu aceste cunoștințe: nu le vei vedea niciodată, dar sunt acolo și sunt solide. Cu cât sunt mai solide, cu atât ești mai bine ancorat și nu te mișcă cutremurele.”
Medicina internă înainte de supraspecializare
Tanțău a intrat în profesie printr-un examen de preparator, primul organizat liber la UMF Cluj și echivalat ulterior cu rezidențiatul, apoi a făcut medicină internă. Supraspecializarea ne duce adânc în detalii, spune el, dar riscăm să pierdem pacientul ca întreg. Chiar și în Occident, unii pacienți se simt pierduți între specialiști excelenți.
De aceea pledează ca rezidenții de gastroenterologie să facă obligatoriu primii doi ani de medicină internă. În sistemele anglo-saxone există un trunchi comun de trei ani, în Germania de doi, în timp ce România urmează modelul francez, cu intrare directă în specialitate. Tinerilor care îi cer imediat un endoscop le răspunde că „până la endoscop mai este o cale lungă”.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.