Numărul dosarelor de malpraxis a crescut în ultimii ani, însă nu toate au la bază o eroare medicală reală. Dacă în trecut pacienții apelau la instanță în special atunci când existau indicii clare privind o culpă profesională, în prezent apar tot mai multe litigii în care existența prejudiciului este contestată chiar de specialiști.
Invitat în podcastul psihologului dr. Remete Ancuța, medicul și avocatul specializat în drept medical Cristian Săvuș susține că România traversează aceeași etapă prin care au trecut, cu ani în urmă, statele occidentale: de la sancționarea greșelilor medicale evidente la încercarea de a identifica sau chiar construi o culpă în aproape orice situație în care rezultatul medical nu corespunde așteptărilor pacientului: „Inițial, într-adevăr, cred că era vorba mai mult de greșeală medicală. Dosarele de malpraxis erau puține, pentru că, în realitate, culpele medicale sunt destul de puține, nu sunt frecvente.
Și, inițial, oamenii apreciau oarecum mai corect aceste lucruri. Apoi, din păcate, imaginea medicilor a început să decadă. Din zeitățile care erau văzuți inițial, au ajuns oameni obișnuiți.
Și, din păcate, a început o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Au început să fie căutate culpele. Urmăm, practic, drumul societăților vestice, doar cu o perioadă de întârziere. Și acolo s-a întâmplat la fel. La început au fost dați în judecată medicii pentru greșeli reale, apoi au început să fie căutate culpele, iar ceea ce observ acum și în România este apariția unor spețe în care nu există deloc culpă, însă pacientul încearcă să simuleze existența unui prejudiciu.
Simulația este o noțiune care se studiază în medicina legală. Se știe că un pacient poate simula anumite afecțiuni din diverse motive. În trecut era vorba despre obținerea unui concediu medical sau a unor zile suplimentare de îngrijiri medicale. Astăzi sunt absolut convins că există situații în care se simulează pentru a obține bani de la medici.
Gândiți-vă cât de ușor este să afirmi, de exemplu, că ai rămas cu migrene după o procedură cu botox. Cum poate cineva demonstra în mod obiectiv că nu ai acele dureri?
Există și exemple mai spectaculoase. Am avut o speță reală în care o pacientă a susținut că, în timpul unei intervenții chirurgicale, medicul a uitat un tampon în cavitatea vaginală. A mers la control, apoi la medicina legală pentru constatare și ulterior s-a întors la medic pentru extragerea acestuia, afirmând că trăise luni întregi cu acel corp străin. Nu este un exemplu ipotetic. Este un caz real dintr-un dosar pe care l-am finalizat.”
Potrivit lui Cristian Săvuș, această schimbare de paradigmă obligă sistemul medical și sistemul judiciar să găsească un echilibru între protejarea drepturilor pacienților și apărarea medicilor împotriva acuzațiilor nefondate. Specialistul subliniază că fiecare caz trebuie analizat individual, pe baza probelor și expertizelor medicale, fără a porni de la prezumția că orice rezultat nefavorabil este automat consecința unei culpe profesionale.
În opinia sa, creșterea numărului proceselor de malpraxis este un fenomen care va continua, motiv pentru care atât medicii, cât și pacienții trebuie să înțeleagă mai bine drepturile și obligațiile pe care le au într-o relație medicală bazată pe încredere și responsabilitate.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.