Conducerile universităților de Medicină din România au salutat inițiativa premierului Ilie Bolojan de a introduce un mecanism prin care medicii formați în țară, în special cei cu studii și rezidențiat finanțate din bani publici, să lucreze pentru o perioadă minimă în România după încheierea parcursului educațional. Rectorii consideră ideea legitimă, însă avertizează că orice astfel de măsură trebuie construită cu atenție, pe baze juridice solide și cu mecanisme flexibile care să țină cont de libertățile profesionale.
Leonard Azamfirei, rectorul Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” Târgu Mureș, a explicat că discuția trebuie purtată în logica unei reciprocități între stat și absolvenți, având în vedere că formarea medicală este finanțată din bani publici. „Trebuie să discutăm despre un mecanism de reciprocitate, atunci când formarea medicală este finanțată din bani publici”, a declarat acesta pentru Edupedu.ro. Rectorul a menționat că problema sistemului medical nu este doar legată de numărul de absolvenți, ci și de distribuția acestora în teritoriu și de atractivitatea sistemului pentru tinerii medici.
Rectorii au subliniat că România formează mulți absolvenți de Medicină, dar o bună parte dintre aceștia sunt studenți internaționali care nu rămân în țară după absolvire, iar în interiorul sistemului există dezechilibre semnificative: medicina de familie reprezintă doar o cincime din totalul medicilor, iar peste 90% dintre cadrele medicale activează în mediul urban.
Azamfirei a explicat că propunerea lansată de premier poate fi interpretată ca un mod de a recupera investiția făcută de stat și de a corecta deficitul de personal în anumite regiuni sau specialități. Potrivit rectorului, măsura ar trebui construită sub forma unui angajament de serviciu și nu ca o restricție arbitrară a mobilității profesionale. „Propunerea poate fi discutată ca un soi de mecanism de recuperare a investiției publice și de corecție a unui deficit teritorial, dacă îl putem proiecta ca un angajament de serviciu și nu ca o restricție arbitrară a mobilității”, a precizat acesta.
O altă variantă discutată este aceea a unui contract semnat la intrarea în rezidențiat, „foarte puternic juridic”, care să includă alocări prioritar către zone și specialități deficitare și o opțiune de răscumpărare proporțională. „Cred că un model mai rezonabil este unul de tip contractual, cu obligații de serviciu sau cu rambursare proporțională, care să fie aplicat nediscriminatoriu și probabil dublat de stimulente”, a adăugat rectorul.
În același timp, rectorii atrag atenția că o obligație strictă, fără alternative reale, ar putea ridica probleme de constituționalitate, pentru că ar afecta dreptul la liberă alegere a locului de muncă și libertatea de circulație. „O obligație imperativă de a lucra în țară, fără o alternativă reală, e vulnerabilă”, a avertizat Azamfirei.
Rectorii sunt de părere că, pentru ca o astfel de politică să funcționeze, trebuie dublată de un pachet de sprijin concret pentru medici: posturi reale, infrastructură adecvată, condiții decente de locuire, transport, mentorat și un traseu clar de carieră astfel încât obligația să nu devină descurajantă pentru tineri. „Trebuie să existe un pachet de sprijin obligatoriu, cu posturi reale, cu o infrastructură rezonabilă, cu locuire, transport, mentorat, traseu de carieră”, a subliniat rectorul UMFST Târgu Mureș.
Susținerea măsurii a venit și din partea rectorului Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, care a apreciat că ideea avansată de premier este legitimă și merită analizată cu reguli clare și aplicabile. Ea a spus că subiectul trebuie tratat ca o politică publică amplă, capabilă să armonizeze nevoia sistemului de sănătate cu drepturile profesionale ale medicilor. „Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic”, a spus aceasta.
Discuția survine pe fondul provocărilor accentuate de migrația medicilor români în străinătate și de dificultățile de asigurare a personalului medical în comunitățile rurale sau orașele mici din România, unde deficitul de medici este acut.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.