Prof. univ. dr. Ștefan Florian: „Neurochirurgia a apărut ca o revelație”

Invitat în cadrul podcastului „În ogradă la Ion”, Ștefan Florian a vorbit despre parcursul său profesional, despre rădăcinile vocației medicale și despre modul în care neurochirurgia a devenit, încă din adolescență, direcția sa definitivă.

Profesorul universitar a explicat că alegerea medicinei nu a fost rezultatul unei decizii întâmplătoare, ci o continuitate firească a mediului familial în care a crescut: „Nu a fost o bifurcare. Era un gând că vreau să fiu medic de când vin dintr-o familie în care bunicul meu a fost medic, a fost chiar medic militar pe front în Primul Război Mondial. Am crescut cu aura aceasta a medicinei. Fratele tatălui meu a fost medic militar și pentru mine reprezenta un reper moral și profesional și asta am vrut.”

Încă din copilărie, dorința sa era clar exprimată, chiar dacă formularea avea accentele specifice vârstei fragede: „Încă de la cinci ani, când mi-am exprimat primul gând și m-au întrebat rudele din partea tatălui meu ce vreau să mă fac, am spus: vreau să mă fac medic și președinte. Am fost președinte în mai multe categorii de organizații. Dar medic am vrut de atunci.”

Revelația neurochirurgiei

Deși medicina a fost o constantă, neurochirurgia a apărut ca o descoperire intelectuală profundă, care i-a marcat definitiv traseul profesional. Momentul decisiv a fost întâlnirea cu un articol despre creier, la vârsta de 16 ani: „Neurochirurgia, într-adevăr, a apărut ca o revelație. Am găsit un articol legat de creier și de ceea ce poate însemna creierul, ce înseamnă creierul și cum poate fi investigat și chiar operat. Asta pe mine m-a fascinat. Iar de la 16 ani, când am găsit acest articol, a fost singurul meu gând.”

Această fascinație s-a transformat într-un obiectiv asumat, care i-a ghidat întreaga perioadă de formare universitară: „Am învățat la facultate cu gândul să fac neurochirurgie.”

Întâlnirea cu maeștrii

Un rol esențial în devenirea sa profesională l-au avut mentorii. În primii ani de facultate, l-a întâlnit pe dr. Mureșan, cel care i-a devenit maestru și i-a oferit sprijinul necesar pentru a-și urma vocația: „Am intrat în anul de facultate aici și l-am întâlnit pe cel care mi-a fost maestru, dr. Mureșan, care m-a primit cu brațele deschise și mi-a condus pașii.”

De asemenea, prof. dr. Ștefan Florian l-a evocat pe dr. Balint, pe care îl consideră unul dintre cei mai valoroși neurochirurgi ai vremii sale, un perfecționist desăvârșit. O experiență simbolică i-a rămas profund întipărită în memorie: „Dr. Balint era, și îl consider, poate cel mai bun neurochirurg la acea vreme. Un perfecționist adevărat. Mi-a dat să ascult creionul, l-am ascuțit, s-a uitat la mine, a plecat dintre noi și încă nu mi-a spus dacă sunt bun de neurochirurg sau nu.”

Pentru reputatul medic, tocmai această exigență extremă, această rigoare dusă la limită, reprezintă una dintre marile fascinații ale neurochirurgiei: „Asta va fascina cel mai mult, așadar, la neurochirurgie.”

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *