Sistemul medical clujean, recunoscut pentru calitatea și profesionalismul actului medical, se află de ani de zile sub o presiune tot mai mare din cauza numărului ridicat de pacienți proveniți din afara județului. Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a transmis un mesaj ferm legat de această situație, subliniind că resursele financiare și umane ale spitalelor clujene sunt solicitate peste măsură.
„Ar fi bine dacă ați înțelege cei din alte județe, care sunt trimiși aici după o simplă injecție, să contribuie și ei la modernizarea spitalelor din Cluj, pentru că în medie cam 50% sunt neclujeni. Dar asta e o altă discuție, care știți prea bine că mă deranjează și mă preocupă, dar se pare că nimeni nu înțelege lucrul ăsta”, a afirmat Tișe.
Declarația acestuia vine în contextul în care spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj – între care Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”, Spitalul de Boli Psihice Cronice Borșa, Spitalul de Recuperare și Spitalul de Urgență pentru Copii – tratează anual zeci de mii de pacienți din întreaga Transilvanie și chiar din alte regiuni ale țării. Statisticile arată că, în multe cazuri, jumătate dintre pacienți provin din județe limitrofe, precum Bihor, Mureș, Alba, Sălaj sau chiar din Maramureș și Hunedoara.
Alin Tișe a precizat că fondurile europene și finanțările externe reprezintă sursa principală pentru dezvoltarea acestor unități medicale, în condițiile în care bugetul județean nu ar putea acoperi nevoile reale. „Acești bani europeni sau aceste finanțări pe care le obținem ne ajută foarte mult, pentru că, de altfel, din bugetul județului n-am putea să menținem aceste spitale. Pe lângă ce mai alocăm către spitalele Ministerului, n-ar fi resurse să le putem ține la un nivel pe care știți prea bine că îl avem”, a explicat Tișe, cu referire la proiectul european de extindere și modernizare a Ambulatoriului Spitalului Clinic de Boli Infecțioase.
În ultimii ani, spitalele clujene au beneficiat de investiții masive în infrastructură, dotări medicale și modernizarea clădirilor, însă cererea de servicii medicale depășește cu mult capacitatea lor inițială. Clujul a devenit un pol medical regional, iar acest lucru, deși confirmă prestigiul și calitatea serviciilor, generează și dificultăți de gestionare a fluxurilor de pacienți și a resurselor.
O problemă națională, nu doar județeană
Afirmațiile lui Tișe pun în discuție o chestiune mai amplă: lipsa unui sistem de finanțare echitabil la nivel național pentru spitalele care deservesc pacienți din mai multe județe. În timp ce Consiliul Județean Cluj investește constant în unitățile din subordine, resursele sale financiare provin din contribuțiile locuitorilor clujeni, în timp ce aproape jumătate dintre beneficiari sunt din alte zone.
Această realitate ridică întrebări despre solidaritatea națională și despre modul în care ar trebui regândită finanțarea sănătății, astfel încât județele care beneficiază direct de serviciile medicale din Cluj să contribuie într-o formă sau alta la dezvoltarea lor.
Sistemul medical din Cluj a devenit un reper pentru întreaga Transilvanie, dar această performanță vine la pachet cu o presiune uriașă. Declarația tranșantă a lui Alin Tișe atrage atenția asupra unei probleme reale: nevoia de sprijin suplimentar și solidaritate între județe pentru susținerea centrelor medicale regionale. Fondurile europene rămân vitale, însă, pe termen lung, România are nevoie de o strategie de finanțare care să reflecte realitatea fluxului de pacienți și să asigure servicii medicale de calitate tuturor, fără a pune povara exclusiv pe umerii unui singur județ.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.