Clujul tratează Ardealul: O treime din pacienții Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj vine din alte județe

Un material recent realizat de publicația PressOne aduce în atenția publicului o realitate puțin discutată, dar cu impact major asupra sistemului de sănătate din România: multe spitale județene, în special cele din marile centre universitare, tratează un număr semnificativ de pacienți din afara județului în care sunt localizate.

Potrivit datelor colectate de jurnaliști de la peste 40 de spitale din țară, Bucureștiul se află pe primul loc în ceea ce privește proporția pacienților proveniți din alte județe, cu un procent de peste 50%. Pe următoarele locuri se situează Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și Spitalul Clinic Județean Timișoara.

Această tendință este confirmată și de managerul Spitalului Județean Cluj, prof. univ. dr. Claudia Gherman, invitată în cadrul podcastului Horia Nasra Show. Aceasta a declarat: „Da, avem o statistică. Este permanent actualizată, iar recent am consultat-o într-un context profesional, pentru a pregăti un material de management spitalicesc. Dacă ne uităm la totalul pacienților spitalizați și consultați la nivelul spitalului nostru, majoritatea sunt din mediul urban, dar aproximativ o treime provin din mediul rural. În ceea ce privește repartiția pe județe, două treimi dintre pacienți sunt din județul Cluj, însă o treime vin din alte județe.”

Acest lucru reflectă rolul strategic pe care Clujul îl joacă în arhitectura sanitară națională. Spitalul Județean de Urgență Cluj este recunoscut pentru infrastructura sa modernizată, specializările medicale avansate și personalul de înaltă calificare, ceea ce îl transformă într-un punct de referință pentru pacienți din întreaga țară.

Presiune pe sistemul medical clujean, fără sprijin proporțional

Practic, sistemul medical din Cluj suportă și pacienți din alte județe, fără însă ca aceste județe să contribuie direct la infrastructura de sănătate a Clujului. Această disproporție scoate la iveală o deficiență structurală: spitalele din marile orașe acoperă necesitățile pacienților din regiuni întinse, dar suportul financiar și logistic vine aproape exclusiv din resursele proprii sau, în cel mai bun caz, din fonduri centrale care nu țin cont de volumul real de activitate interjudețeană.

Această realitate impune o discuție serioasă despre echitatea în finanțarea sistemului sanitar, despre nevoia unui mecanism de compensare pentru spitalele care preiau cazuri din afara județului și despre dezvoltarea infrastructurii medicale în județele subdezvoltate, pentru a reduce presiunea asupra unităților medicale de top.

În lipsa unor reforme coerente, centrele medicale din Cluj, București, Timișoara, Iași sau Târgu Mureș vor continua să funcționeze la capacitate maximă, iar dezechilibrele în accesul la îngrijiri medicale performante vor persista – în detrimentul pacienților, al personalului medical și al sistemului în ansamblu.

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *