HPV – transmitere, simptome, tratament și legătura cu cancerul

Virusul Papiloma Uman (HPV) este unul dintre cele mai răspândite virusuri cu transmitere sexuală la nivel global. Acesta are un impact major asupra sănătății publice din cauza asocierii sale cu diverse afecțiuni, incluzând cancerele cervical, anal și alte tipuri de cancer. Deși multe persoane pot fi infectate cu HPV fără a prezenta simptome evidente, virusul poate cauza probleme grave de sănătate pe termen lung.

Transmiterea HPV

HPV se transmite în principal prin contact sexual, inclusiv sex vaginal, anal și oral. De asemenea, virusul poate fi transmis prin contact direct piele-piele în zona genitală. Este important de menționat că utilizarea prezervativului nu oferă protecție completă împotriva HPV, deoarece virusul poate fi transmis prin zonele de piele neacoperite. Riscul de transmitere crește odată cu numărul de parteneri sexuali, dar poate apărea și în cadrul relațiilor monogame, dacă unul dintre parteneri a fost infectat anterior.

Există peste 100 de tipuri de HPV, dintre care aproximativ 40 afectează zona genitală. Majoritatea infecțiilor sunt eliminate de sistemul imunitar fără a cauza probleme. Totuși, anumite tulpini de HPV, cunoscute drept „cu risc crescut”, pot persista și pot duce la modificări celulare care cresc riscul de cancer.

Simptomatologie

Multe persoane infectate cu HPV nu prezintă simptome vizibile, iar infecția poate trece neobservată. Totuși, anumite tulpini de HPV pot provoca manifestări clinice specifice. Cele mai comune simptome includ:

• Negii genitali (condiloame acuminate) – Unele tulpini de HPV (în special tipurile 6 și 11) provoacă apariția negilor genitali. Aceștia sunt excrescențe moi, de culoare roz sau carne, care pot apărea pe organele genitale, anus sau chiar în gură.
• Modificări la nivelul celulelor cervicale – Infecția cu tulpinile cu risc crescut de HPV (precum tipurile 16 și 18) poate determina modificări precanceroase la nivelul colului uterin. Aceste modificări nu au simptome evidente, dar pot fi detectate prin teste de screening, cum ar fi testul Papanicolau sau testul HPV ADN.
• Leziuni ale pielii sau mucoaselor – În cazuri rare, HPV poate cauza modificări la nivelul pielii, cum ar fi negii pe alte părți ale corpului, precum mâinile sau picioarele.

Simptomele directe ale infecției HPV sunt adesea absente, dar efectele sale pe termen lung pot fi mult mai grave dacă virusul persistă și nu este tratat corespunzător.

HPV și cancerul

Legătura dintre HPV și cancer este bine stabilită, în special în cazul cancerului de col uterin, dar și în cazul altor tipuri de cancer. Tulpinile HPV cu risc crescut (în special tipurile 16 și 18) sunt responsabile pentru aproape 70% din cazurile de cancer cervical. Infecția cu aceste tulpini poate duce la modificări ale celulelor colului uterin, care pot evolua în timp spre displazie și, ulterior, spre cancer.

Pe lângă cancerul cervical, HPV este implicat și în alte forme de cancer:

• Cancerul anal – Infecțiile cu HPV sunt o cauză majoră a cancerului anal, în special la persoanele care practică sexul anal sau care au un sistem imunitar slăbit.
• Cancerul orofaringian – HPV poate cauza cancer în zona gâtului și a gurii, în special la persoanele care au practicat sex oral neprotejat.
• Cancerul penian și vaginal – Deși mai rare, infecțiile cu HPV pot duce la cancerul penian la bărbați și la cancerul vaginal sau vulvar la femei.

Este important de menționat că nu toate persoanele infectate cu HPV vor dezvolta cancer. În multe cazuri, sistemul imunitar elimină virusul înainte de a cauza probleme serioase. Totuși, în cazul în care infecția persistă, riscul de cancer crește.

Prevenție și tratament

Prevenirea infecției cu HPV este esențială pentru reducerea riscului de cancer asociat. Una dintre cele mai eficiente metode de prevenție este vaccinarea împotriva HPV. Vaccinurile, cum ar fi Gardasil și Cervarix, sunt disponibile și protejează împotriva principalelor tulpini de HPV care cauzează cancer și negi genitali. Vaccinarea este recomandată atât pentru fete, cât și pentru băieți, de obicei în jurul vârstei de 11-12 ani, dar poate fi administrată și mai târziu, până la 26 de ani sau chiar mai mult în unele cazuri.

Screeningul regulat este o altă metodă de prevenție importantă, în special pentru femei. Testele Papanicolau și HPV ADN pot detecta modificările celulare precoce la nivelul colului uterin, permițând intervenția înainte ca acestea să evolueze spre cancer.

În cazul în care sunt detectate leziuni precanceroase, există diverse metode de tratament, inclusiv excizia celulelor afectate sau terapia cu laser. Negii genitali pot fi tratați cu medicamente topice sau îndepărtați chirurgical.