Medicii stomatologi riscă să-și închidă cabinetele! Stomatologii se luptă acum cu Colegiul Medicilor

O mare parte dintre cabinetele stomatologice vor fi nevoite să-și închidă activitatea în urma a două decizii cel puțin ciudate emise de Colegiul Medicilor Stomatologi. Practic, medicii stomatologi se regăsesc în situația în care nu mai pot desfășura anumite proceduri stomatologice, pe care le-au practicat încă de la momentul obținerii unei diplome de studii, fără să le fi fost vreodată pusă la îndoială capacitatea sau pregătirea de a întreprinde aceste proceduri.

Avocații casei de avocatură Blaj Law din Cluj ne-au explicat situația în care se află medicii stomatologi și acțiunile pornite de aceștia pentru protejarea intereselor acestora: „În luna iunie 2022, sistemul de sănătate din România s-a confruntat cu începutul unui colaps în domeniul farmaceutic, pe fondul unor controale din partea caselor de asigurări de sănătate, care vizau recalcularea prețurilor cu amănuntul maximale ale medicamentelor. Scopul controalelor era tocmai recuperarea de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a unor pretinse prejudicii de zeci de milioane de euro, controale care au impactat toate farmaciile, în special cele independente. La acel moment, sutele de entități farmaceutice vizate de aceste controale și de eventualitatea unui faliment nu au rămas pasive în fața măsurilor adoptate de organele abilitate ale Statului, iar demersurile la care s-au angrenat au fost finalizate cu succes.

Un an de zile mai târziu, în luna iunie 2023, sistemul de sănătate din România se confruntă cu o criză a sistemului stomatologic, ca rezultat al acțiunilor din interiorul corpului profesional al medicilor stomatologi. Colegiul Medicilor Stomatologi din România a impus o limitare a competențelor medicilor stomatologi, cabinetele stomatologice fiind în impas, neavând posibilitatea de a-și continua activitatea desfășurată până acum, aflându-se în fața unui eventual faliment.

Prezentul articol abordează pârghiile legale aflate la îndemâna medicilor stomatologi în fața deciziilor Colegiului, prin comparație cu situația în care s-au aflat farmaciile acum un an și la eforturile întreprinse în vederea protejării intereselor acestora. Vom arăta în cele ce urmează inclusiv care sunt acțiunile desfășurate de echipa noastră pentru protejarea intereselor medicilor stomatologi, demersuri susținute deja de un număr mare de participanți.

1. Iminența colapsului sistemului stomatologic din România, la mâna corpului profesional menit să protejeze interesele profesiei de medic stomatolog

La data de 21.06.2023, a intrat în vigoare Decizia 4/2CN/2023 privind aprobarea competenţelor medicului stomatolog, respectiv ale medicului stomatolog specialist în specialitatea Stomatologie generală. Totodată, la aceeași dată, a intrat în vigoare Decizia 5/2CN/2023 privind aprobarea competenţelor medicului stomatolog specialist în specialitatea Chirurgie dento-alveolară adoptată de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România.

Cele două Decizii recent adoptate revocă Decizia Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 49/2012 privind aprobarea competenţelor medicului dentist, inclusiv ale medicului specialist şi ale medicului primar în stomatologie generală, respectiv Decizia Consiliului Naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 50/2012 privind aprobarea competenţelor medicului specialist şi ale medicului primar în chirurgia dento-alveolară.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România, în pofida calității sale de garant al profesiei de medic stomatolog ca profesie liberală, a înțeles să adopte o limitare a competențelor medicilor stomatologi în funcție de diferitele specializări ale acestora. S-a ajuns, astfel, la o suprimare a muncii medicilor stomatologi care, deși se bucură de o diplomă de studii superioare în urma absolvirii unei facultăți de specialitate, sunt puși în situația de a le fi interzisă tocmai practicarea profesiei pentru care s-au format profesional și în cadrul căreia majoritatea au dobândit o vastă experiență.

Conform vocilor din rândul medicilor stomatologi direct afectați de aceste noi reglementări, deciziile Colegiului Medicilor Stomatologi au fost adoptate fără consultarea prealabilă a membrilor vizați și totodată fără consultarea prealabilă a factorilor de decizie de la nivelul Ministerului Sănătății. Medicii stomatologi afectați susțin că le sunt limitate, în mod nelegal, competențele dobândite ca urmare a absolvirii studiilor de specialitate în stomatologie, chestiune care va avea un impact masiv în special în ceea ce privește cabinetele stomatologice mici, respectiv cele unde activează doar un medic stomatolog.

Temerile medicilor stomatologi și dezamăgirile resimțite sunt justificate din mai multe puncte de vedere. În primul rând, aceștia se văd supuși cenzurii propriului corp profesional asupra activităților pe care le pot desfășura, activități pentru care, la începutul lunii iunie 2023 și pe parcursul mai multor decenii, erau considerați apți să le desfășoare fără a pune în pericol sănătatea și viața pacienților. Aceleași activități au fost reconsiderate până la finalul lunii iunie 2023, stabilindu-se în mod discreționar că un medic stomatolog, cu diplomă de licență, nu ar fi competent să le mai desfășoare. Aflându-se în imposibilitatea de a mai desfășura în limite legale o gamă largă de activități, o mare parte din cabinetele stomatologice individuale se vor afla în imposibilitatea de a-și desfășura în întregime activitatea, găsindu-se sub presiunea iminentă a unui faliment.

În al doilea rând, această modificare aduce inclusiv o decredibilizare a medicului stomatolog în fața pacienților săi. Consecințele și efectele tuturor acestor modificări legislative se transferă, în final, asupra pacientului, fiind afectați cu precădere pacienții din mediul rural. Cabinetele individuale în care nu există un medic stomatolog specialist în specialitatea Stomatologie generală sau medic stomatolog specialist în specialitatea Chirurgie dento-alveolară sunt, în general, în zonele în care accesul populației la servicii stomatologice este deja restrâns, respectiv în zonele rurale. Imposibilitatea unor medici stomatologi de a trata, ca și până acum, pacienții pentru diferitele afecțiuni de care suferă sau de a efectua proceduri stomatologice pe care trebuie să le urmeze, conduce, în final, la lipsa unei accesibilități fizice și reale a pacienților la servicii stomatologice. Oricum, în România accesul pacienților din mediul rural la servicii stomatologice este cu mult scăzut față de alte țări din Europa. În condițiile în care, un studiu realizat în 2015 de Consiliul Medicilor Dentişti Europeni, arată faptul că la nivel rural doar 25% din populație avea acces la tratament stomatologic, în mod evident o măsură precum cea adoptată de Colegiul Medicilor Stomatologi din România poate doar să conducă la declinul acestui procent, în defavoarea pacienților.

Din păcate, această situație de aducere în pragul falimentului a prestatorilor de servicii medicale nu este una străină și aparte în realitatea ultimilor ani în România. Cu o situație similară s-a confruntat și sistemul farmaceutic din România în perioada 2022-2023, situație care, după mult efort susținut s-a finalizat cu un succes pentru entitățile farmaceutice.

2. Sistemul farmaceutic salvat din pragul falimentului

În urmă cu un an, sectorul farmaceutic din România se vedea expus riscului iminent de a se transforma în protagonistul unei narațiuni distopice, entitățile farmaceutice regăsindu-se în ipostaza de a fi obligate să plătească la propriu prețul absurdității estimat de Curtea de Conturi în 2016 la zeci de milioane de euro.

Scenariul a început să se contureze subsecvent pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a Deciziei civile nr. 2858/19.05.2022 prin care se validau cu caracter definitiv măsurile dispuse de Curtea de Conturi prin Decizia nr. 8/2016 emisă în urma controlului efectuat la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – ale cărei rezultate au fost redate în Raportul de audit încheiat în urma misiunii de ”Audit financiar asupra contului anual de execuție a bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru anul 2015 la Casa Națională de Asigurări de Sănătate”.

Reamintim că prin această din urmă decizie, Curtea de Conturi a dispus recalcularea, de către fiecare casă județeană de asigurări de sănătate, a prețurilor cu amănuntul maximale ale medicamentelor și recuperarea de la entitățile farmaceutice partenere a diferențelor de sume rezultate din aplicarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman și a celor decontate efectiv de casele de sănătate în favoarea farmaciilor pentru prețurile medicamentelor compensate.

Practic, întreaga situație a pornit de la interpretarea dată de Curtea de Conturi prevederilor cuprinse în OMS nr. 75/2009 coroborat cu Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate, în ceea ce privește modul concret și pretins corect de calcul al prețurilor cu amănuntul maximale ale medicamentelor. În esență, s-a apreciat că aceste prețuri maximale, care urmau a fi decontate de CNAS, trebuiau calculate prin aplicarea adaosurilor comerciale prevăzute în OMS nr. 75/2009 la prețurile cu ridicata diminuate cu reducerile negociate de farmacii cu distribuitorii de medicamente și nu la prețurile cu ridicata stabilite în baza formulei de calcul prevăzută de OMS nr. 75/2009. Ca rezultat al acestui raționament, care de altfel nu putea fi anticipat de entitățile farmaceutice în baza dispozițiilor normative aplicabile în materie, s-a considerat că CNAS a decontat sume pentru medicamente cu prescripție medicală peste prețul maximal, prejudiciind astfel bugetul de stat cu sume estimate la zeci de milioane de euro.

Prin urmare, ca strategie de recuperare a pretinsului prejudiciu, prin Decizia nr. 8/2016 Curtea de Conturi a impus anumite măsuri ce urmau a fi implementate de casele județene de sănătate, respectiv recalcularea prețurilor cu amănuntul maximale ale medicamentelor și recuperarea de la entitățile farmaceutice a sumelor decontate care depășeau prețul maximal recalculat.

La nivelul anului 2016 efectele deciziei amintite nu puteau fi preconizate de către principalii actori vizați – farmaciile –  întrucât, pe de o parte,  CNAS urma să conteste măsurile dispuse de Curtea de Conturi, temporizând astfel punerea în aplicarea a Deciziei, iar pe de altă parte, atât CNAS, cât și Ministerul Sănătății, au pledat în mod constant în favoarea corectitudinii decontărilor realizate din FNUASS, situația fiind prezentată ca necesitând anumite clarificări strict la nivel interinstituțional între Ministerul Sănătăţii, CNAS şi Curtea de Conturi. De altfel, varianta ca farmaciile să fi prejudiciat bugetul de stat prin mecanismul descris de Curtea de Conturi nu putea fi asimilată în mod real, în condițiile în care, la nivel practic nu se puteau obține decontări în alte limite decât cele acceptate de CNAS – acestea fiind operate prin programe informatice agreate de instituții ale statului – ceea ce, în percepția furnizorilor de medicamente, a exclus posibilitatea generării unor prejudicii prin pretinse decontări operate peste limitele legale.

Având în vedere acest din urmă aspect coroborat cu faptul că pozițiile vehiculate ale unora dintre principalele instituții de stat cu putere de reglementare și gestionare a prețurilor medicamentelor și a decontărilor din fondul național, CNAS și Ministerul Sănătății, erau în sensul aplanării pretinselor nereguli semnalate de Curtea de conturi și a efectelor pe care acestea aveau să le antreneze, Decizia nr. 8/2016, pe bună dreptate, nu a fost percepută ca un factor care urma să impacteze în mod negativ și în proporții semnificative activitatea entităților farmaceutice.

Totuși, la o distanță de aproximativ 6 ani, după pronunțarea Deciziei civile nr. 2858/19.05.2022 a ÎCCJ prin care s-a respins definitiv contestația formulată de CNAS împotriva deciziei Curții de Conturi,  întreaga situație avea să capete o cu totul altă dinamică. A devenit clar, la scurt timp de la pronunțarea soluției de către ÎCCJ, că firul narativ ai cărui principali actori erau entitățile farmaceutice și CNAS, urma să fie cel dictat de Decizia Curții de Conturi: un număr covârșitor de controale la nivelul unităților farmaceutice din întreaga țară, care urmau să vizeze perioada 2015 – data efectuării controlului, în scopul determinării in concreto și reparării unor pretinse prejudicii, care nu fuseseră anticipate, conștientizate și nici asumate de instituțiile statului cu atribuții de control și reglementare a prețurilor și procedurilor de decontare a medicamentelor.

În acest context, la finalul lunii mai al anului trecut, CNAS, în scopul de a facilita gestionarea controalelor ce urmau a fi efectuate de casele județene de sănătate la nivelul unităților farmaceutice din țară, a emis la nivel intern o metodologie de control. Prin acest act, care de altfel nu avea niciun fundament juridic, se impunea farmaciilor obligația de a completa o machetă cu o serie de informații care trebuiau extrase chiar de aceștia din sute de mii de documente financiar-contabile, sarcină imposibil de surmontat, întrucât presupunea sintetizarea unui volum extrem de mare de informații într-un timp foarte scurt. Practic, dar și ironic, dintr-o dispoziție a CNAS extrem de îndoielnică, de altfel, din perspectiva justificării legale, farmaciile se aflau în ipostaza de a suporta, pe lângă consecințele de ordin financiar ale haosului existent în sectorul în care activau generat de Decizia nr. 8/2016, inclusiv povara funcționarismului chiar din perspectiva executantului. Cu alte cuvinte, CNAS prin casele de sănătate județene și CASAOPSNAJ intenționa să le pretindă entităților farmaceutice să calculeze pretinsul prejudiciu pe care l-ar fi cauzat bugetului de stat și care trebuia recuperat, măsura impusă fiind una discreționară, fără suport juridic în dispozițiile Ordinului CNAS 1012/2013 sau în contractul încheiat între furnizorii de medicamente și casele de sănătate.

De altfel, efectul Deciziei nr. 8/2016 a fost acela de naționalizare de facto a reducerilor negociate de furnizorii de medicamente cu producătorii/distribuitorii, ceea ce a generat un context anticoncurențial în sectorul farmaceutic din România cu vedere spre iminentul faliment al farmaciilor individuale care se regăseau în imposibilitate de a-și mai susține activitatea economică.

Echipa noastră a venit în sprijinul entităților farmaceutice, abordând problema din două perspective, respectiv atât la nivel colectiv, cât și la nivel individual, pentru fiecare farmacie în parte.

La nivel colectiv, procesul nostru a demarat cu formularea unor amendamente la Ordinul 1012/2013, cuprinse într-un memoriu adresat CNAS, abordând în principal probleme care vizau acțiunile de control care se previzionau din partea caselor de sănătate. Ulterior, la solicitarea noastră, s-au organizat o serie de dezbateri publice, în cadrul căreia echipa noastră a reprezentat interesele celor peste 700 de entități farmaceutice care ne-au mandatat, ocazii în care am reușit să susținem în fața reprezentanților CNAS criticile aduse Ordinului 1012/2013 care vizau cu precădere, dar nu exclusiv, obligația impusă de CNAS în sarcina entităților farmaceutice privind completarea machetei. În egală măsură, dialogul nostru s-a purtat și cu Ministerul Sănătății, în fața căruia am transmis critici și propuneri de modificare a Ordinului Ministerului Sănătății nr. 368/2017. Scopul urmărit cu aceste amendamente propuse era tocmai adaptarea cotelor de adaos permise în farmacii pentru medicamentele decontate, la realitățile pieței și la rolul pe care Statul Român trebuie să-l recunoască farmaciilor.

Colaborarea colectivă a avut ca succes inclusiv redactarea, de către echipa noastră, a unui ghid relativ la fiecare aspect al controlului, la verificarea înscrisurile ce trebuiau prezentate de echipa de control a casei de sănătate, până la procedurile de contestare a actelor emise de aceste organe.

În orice caz, chiar dacă sprijinul la nivel individual a fost inițiat prin conceperea ghidului pentru controalele care urmau, în realitate am asigurat asistarea și reprezentarea entităților farmaceutice în fața caselor de asigurări de sănătate cu ocazia controalelor individuale demarate de acestea, asigurând în principal temporizarea controalelor și, în final, în lumina tuturor demersurilor efectuate, exonerarea de la plata unor pretinse prejudicii colosale.

Demersurile colective și individuale abordate de echipa noastră au fost încununate cu redactare unei propuneri de act normativ, pe care am înaintat-o organismelor abilitate să-și dea concursul constituțional spre implementare, propunând dispoziții de exonerare de la plată a pretinselor prejudicii create prin mecanismul reținut de Curtea de Conturi în decizia din 2016. Propunerea de act normativ a fost transpusă de Senatul României în Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, fiind ulterior transmisă Președintelui României spre promulgare, sub toate aspectele solicitate de noi.

Mai exact, urmare a propunerii noastre, a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 308/2022 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prin care s-a stabilit atât exonerarea de la plată pentru sumele decontate de CNAS în mod nelegal conform opticii Curții de Conturi a României, cât și aplicarea acestei exonerări pe întreaga perioadă vizată de controale, cuprinsă între anii 2015-2022.

Dezideratele noastre încă de la începutul demersurilor împotriva a ceea ce putea fi un colaps în domeniul farmaceutic au fost bine definite, nu s-au schimbat și, datorită unor traiectorii clare și a unor tactici construite cu mare grijă de echipa noastră, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, entitățile farmaceutice se pot bucura, în prezent, de implicațiile legislative privind exonerarea de la plată.

3. Propunerile noastre în sprijinul sistemului stomatologic

Având în vedere incertitudinea în care se află la acest moment profesia de medic stomatolog și, cu precădere, cabinetele stomatologice individuale, o situație similară cu cea în care s-au aflat în vara anului 2022 farmaciile independente din România, echipa noastră vine în sprijinul cabinetelor stomatologice, începând deja demersurile privind revocarea și suspendarea efectelor Deciziei 4/2CN/2023 privind aprobarea competenţelor medicului stomatolog, respectiv ale medicului stomatolog specialist în specialitatea Stomatologie generală și ale Deciziei 5/2CN/2023 privind aprobarea competenţelor medicului stomatolog specialist în specialitatea Chirurgie dento-alveolară adoptată de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România.

Demersurile propuse de noi, la acest moment, vizează redactarea unei plângeri prealabile împotriva celor două decizii ale Consiliului Național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România, respectiv Decizia nr. 4/CN/2023 și Decizia nr. 5/CN/2023, în vederea revocării acestora de către CMSR. În realitate, cele două decizii încalcă prevederile privind profesia medicului stomatolog din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, pe cele din H.G. nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare și acreditare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistență medicală generală, Moașe, Medicină veterinară, Arhitectură, dar și prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale.

Prin măsurile adoptate, Consiliul Național al CMSR a dat dovadă de exces de putere și abuz de drept.

Mai exact, Colegiul Medicilor Stomatologi din România a restrâns în mod excesiv și nelegal competențele medicilor stomatologi cu drept de liberă practică, îngrădindu-le dreptul de exercitare a profesiei pentru care au studiat și s-au format. Astfel, absolvenții facultăților de medicină dentară cu drept de liberă practică sunt puși în situația în care diploma de medic stomatolog eliberată de o instituție de învățământ superior din domeniul medicinei dentare, acreditată, din România, rămâne fără valoare.

În paralel, echipa noastră se ocupă de redactarea unei cereri în scopul suspendării efectelor celor două decizii emise de Consiliul Național al CMSR, finalitatea urmărită prin acest demers fiind paralizarea măsurilor dispuse de corpul profesional al medicilor stomatologi, până la obținerea unei soluții pe fondul cauzei.

Finalmente, succesul demersurilor noastre în domeniul farmaceutic din ultimul an ne dă încredere că sistemul stomatologic poate fi salvgardat de la declinul care a fost cauzat tocmai de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România prin deciziile sale interne, unilaterale și discreționare, emise prin nesocotirea prevederilor legale. Astfel cum farmaciile independente din mediul rural și urban, prin demersurile colective, au reușit să obțină modificările legislative dorite, avem speranța că și cabinetele stomatologice individuale, printr-un efort concertat, găsirea tacticilor de acțiune potrivite și aplicarea presiunii necesare asupra factorilor de decizie, vor depăși prezentul impas” arată avocații casei de avocatură Blaj Law din Cluj.