Să conduci Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca înseamnă să administrezi mult mai mult decât un spital. Înseamnă peste 1.500 de paturi, peste 3.500 de angajați, zeci de secții și compartimente, clădiri răspândite în peste 30 de imobile și o presiune permanentă generată de pacienții care ajung la Cluj nu doar din județ, ci din întreaga regiune de nord-vest și chiar din alte zone ale țării. În centrul acestei structuri uriașe se află prof. univ. dr. Claudia Gherman, chirurg de profesie și managerul SCJU Cluj, sub conducerea căreia unitatea medicală a trecut printr-o perioadă amplă de modernizare: proiecte europene de sute de milioane de lei, digitalizare, investiții împotriva infecțiilor nosocomiale, modernizarea ATI pentru nou-născuți și, în 2026, finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte medicale recente ale Clujului – noul Centru de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie.
Gazeta de Cluj o descria pe Claudia Gherman drept un manager exigent, direct și preocupat de predictibilitate și disciplină, într-o instituție în care orice blocaj administrativ poate ajunge să aibă consecințe medicale. Dincolo însă de portretul făcut managerului, dimensiunea reală a responsabilității sale devine vizibilă atunci când sunt puse cap la cap datele oficiale. Ministerul Sănătății definește SCJU Cluj drept cea mai mare unitate sanitară cu paturi din Transilvania și una dintre cele mai mari din România, cu atribuții de spital regional de urgență de categoria I. Are 1.542 de paturi, peste 3.500 de angajați și funcționează într-un sistem pavilionar extrem de dificil administrativ, cu peste 33 de clădiri distincte, amplasate la distanțe care ajung până la cinci kilometri una de alta. În structură există 43 de secții, laboratoare și compartimente clinice și neclinice, iar Ministerul Sănătății arată că aproximativ 35.000 de pacienți sunt îngrijiți anual numai în UPU, în timp ce peste 50.000 beneficiază de spitalizare continuă.
Claudia Gherman nu a venit în management din afara spitalului. A trecut prin sala de operație și conducerea unei clinici
Unul dintre elementele care particularizează traseul Claudiei Gherman este faptul că managementul a venit după o carieră medicală construită în interiorul sistemului pe care avea ulterior să îl conducă. Este chirurg vascular și chirurg generalist, absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca în 1990, iar între 2017 și 2020 a condus Chirurgia II. Înainte de funcția de manager a fost și director medical, potrivit profilului prezentat de Gazeta de Cluj. În prezent, site-ul oficial al SCJU Cluj o indică pe prof. dr. Claudia Gherman drept manager al instituției.
Este o diferență importantă într-un sistem în care managementul sanitar presupune simultan înțelegerea actului medical, administrarea banilor publici, investiții, achiziții, resurse umane, relația cu Ministerul Sănătății și gestionarea permanentă a situațiilor neprevăzute. Gazeta de Cluj vorbește despre un stil managerial ferm și despre exigența Claudiei Gherman, dar rezultatele mandatului pot fi urmărite mult mai concret prin proiectele dezvoltate în ultimii ani. În locul unui spital care doar încearcă să conserve infrastructura existentă, SCJU Cluj a intrat într-o etapă în care proiectele de modernizare se desfășoară simultan pe mai multe paliere: clădiri, echipamente, siguranța pacientului, digitalizare, terapie intensivă, diagnostic și infrastructură pentru cazurile critice.
Aproape 340 de milioane de lei în cinci proiecte: capacitatea de a atrage bani a devenit una dintre armele spitalului
Unul dintre cele mai puternice argumente în evaluarea acestei perioade de management este capacitatea SCJU Cluj de a transforma programele de finanțare în proiecte concrete. Într-un comunicat oficial privind proiectele finanțate prin PNRR, spitalul arăta că cinci proiecte ajunseseră împreună la 339,78 milioane de lei. Printre acestea se aflau investițiile destinate prevenirii infecțiilor nosocomiale și dotării compartimentelor ATI pentru nou-născuți.
Numai proiectul destinat prevenirii și reducerii riscului infecțiilor nosocomiale a avut o valoare de peste 35,6 milioane de lei la momentul semnării contractului, în timp ce proiectul pentru ATI nou-născuți, programele de screening și realizarea unui centru regional de formare a personalului medical a fost evaluat la aproximativ 16,9 milioane de lei. Ambele apar în lista proiectelor pe care SCJU Cluj le-a anunțat ca finalizate în aprilie 2026.
Strategia enunțată de Claudia Gherman încă din momentul atragerii acestor finanțări a fost aceea de a folosi cât mai mult posibil resursele nerambursabile disponibile. „Dorim să valorificăm la maximum oportunitățile de finanțare oferite de PNRR sau de către alte programe guvernamentale care prevăd alocarea de fonduri nerambursabile”, declara managerul SCJU Cluj la semnarea contractelor.
În cazul unui spital de asemenea dimensiuni, diferența dintre administrarea de zi cu zi și managementul orientat spre dezvoltare apare tocmai aici. Menținerea activității medicale este obligatorie; construirea infrastructurii care va fi utilizată peste zece sau douăzeci de ani presupune însă o altă capacitate instituțională.
Digitalizarea: de la dosarul pacientului la accesarea istoricului medical direct la pat
O altă direcție importantă a fost digitalizarea. Proiectul SCJU Cluj a avut o valoare totală de aproximativ 5,87 milioane de lei și a urmărit dezvoltarea infrastructurii digitale și a sistemului informatic medical integrat. Nu este vorba doar despre calculatoare noi, ci despre accesarea istoricului medical al pacientului direct la pat prin dispozitive mobile, portal medical pentru consultarea dosarului pacientului, programări online, telemedicină, interoperabilitatea aplicațiilor și modernizarea infrastructurii hardware. Proiectul de digitalizare fusese clasat pe prima poziție la nivel național între proiectele similare depuse, potrivit informațiilor oficiale ale spitalului.
Pentru Claudia Gherman, această investiție a fost prezentată ca parte a unei transformări mai ample, nu ca un proiect izolat. „Digitalizarea activităților medicale și non-medicale ale SCJU Cluj reprezintă o etapă importantă în procesul de transformare și adaptare a spitalului la noile realități ale medicinei zilelor noastre”, declara managerul. Obiectivul comun al proiectelor, explica aceasta, este furnizarea unor servicii medicale performante și creșterea satisfacției pacienților.
Lista investițiilor arată amploarea procesului: modernizarea infrastructurii de gaze medicale și a rețelelor electrice, intervenții pentru siguranța la incendiu, modernizarea infrastructurii și aparaturii Laboratorului de Medicină Nucleară, investiții în Radiologie Intervențională, achiziții pentru pacienții oncologici, reabilitarea unor secții de Medicină Internă și ATI, dotarea laboratoarelor de genetică și anatomie patologică și deschiderea unui centru de medicină fizică și reabilitare.
2026, anul unei investiții istorice: un nou centru de neurochirurgie construit la Cluj
Poate cea mai spectaculoasă materializare a acestei perioade de investiții a venit în vara anului 2026. La Cluj-Napoca a fost finalizat noul Centru de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie al SCJU, o investiție realizată prin PNRR și fonduri publice. TVR relata la sfârșitul lunii august că este primul centru medical de acest tip construit de la zero în județ în ultimii 50 de ani, proiectul fiind dus la capăt într-o perioadă în care numeroase alte investiții PNRR din România se confruntau cu dificultăți legate de termenul-limită al programului.
Centrul dispune de șase săli de operație, spații pentru terapie intensivă, investigații imagistice și echipamente destinate diagnosticării și tratării afecțiunilor neurochirurgicale și neurovasculare. Datele publicate în diferite etape ale proiectului prezintă unele variații privind configurația finală a numărului de paturi, dar converg asupra dimensiunii și complexității infrastructurii create.
La inaugurare, Claudia Gherman a ales să vorbească despre investiție nu doar în termeni de beton, echipamente sau finanțare, ci despre ceea ce aceasta ar trebui să însemne pentru pacient. „Am inaugurat o promisiune pentru viață, am inaugurat un centru neurochirurgical de ultimă generație, care va redefini standardele îngrijirilor medicale în regiunea noastră”, declara managerul SCJU Cluj pentru TVR.
Afirmația capătă greutate prin natura cazurilor care ajung într-o asemenea structură. Neurochirurgia și patologia cerebrovasculară tratează pacienți pentru care timpul, accesul rapid la investigații și existența unei echipe multidisciplinare pot deveni decisive. Iar într-un spital cu responsabilitate regională, o asemenea investiție depășește granițele municipiului sau ale județului.
Un spital al Clujului care, în realitate, tratează o regiune
Acesta este probabil aspectul care explică cel mai bine presiunea exercitată asupra conducerii SCJU Cluj. Instituția nu poate fi analizată ca un simplu spital municipal. Ministerul Sănătății îi atribuie explicit rol regional de urgență de rang I, iar datele privind pacienții arată că o parte importantă a activității este generată de oameni veniți din afara Clujului.
Pentru anul 2025 au fost raportate 55.915 internări în regim de spitalizare continuă, iar aproximativ 37% dintre pacienți proveneau din alte județe. Totodată, SCJU Cluj a avut un indice mediu de complexitate a cazurilor de 2,34, fiind prezentat drept primul între spitalele din aceeași categorie după acest indicator. Media zilnică a pacienților internați a fost de aproximativ 960.
Aceste cifre explică de ce expresia „motor al urgenței regionale”, folosită de Gazeta de Cluj, nu este doar o formulă jurnalistică. Clujul preia patologie complexă dintr-un teritoriu mult mai mare decât limitele județului, iar infrastructura trebuie să țină pasul cu această realitate. În paralel, spitalul trebuie să rămână funcțional în timp ce se modernizează, ceea ce complică suplimentar orice proiect de construcție, reabilitare sau reorganizare.
Un spital pavilionar, cu peste 30 de clădiri. Modernizarea se face în timp ce medicii continuă să trateze pacienți
Există și un dezavantaj structural pe care nicio conducere nu îl poate elimina peste noapte: SCJU Cluj funcționează în sistem pavilionar. Secțiile sale sunt dispersate în peste 30 de clădiri, unele dintre ele vechi, amplasate în diferite zone. Tocmai de aceea, modernizarea nu se rezumă la cumpărarea unor aparate medicale. Înseamnă refacerea instalațiilor electrice, a gazelor medicale, a sistemelor de securitate, a circuitelor, a spațiilor exterioare și a infrastructurii informatice.
Chiar și zonele exterioare au intrat în acest proces. În Complexul Clinicilor 3-5 au fost refăcute rețelele de apă și canalizare, infrastructura electrică a fost trecută în subteran, au fost asfaltate și pavate zonele de circulație, amenajate spații verzi și create 276 de locuri de parcare. Valoarea investiției a depășit 4,5 milioane de lei, proiectul beneficiind și de sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Exigența Claudiei Gherman și rezultatele care pot fi măsurate
Gazeta de Cluj descrie un manager exigent, despre care surse interne publicației spun că solicită implicare și sancționează derapajele. Un asemenea stil poate genera, firesc, percepții diferite într-o instituție cu mii de angajați. Dar dincolo de caracterizările subiective, mandatul poate fi analizat prin rezultate măsurabile: finanțări atrase, proiecte contractate și finalizate, secții modernizate, digitalizare, echipamente și infrastructură nouă.
Lista oficială a proiectelor SCJU arată că ritmul nu s-a oprit nici în 2026. Numai în acest an spitalul a anunțat implementarea dosarului electronic al pacientului, finalizarea proiectelor pentru reducerea infecțiilor nosocomiale și ATI nou-născuți, noi finanțări, extinderea infrastructurii pentru pacienții critici și politraumă, dotări pentru USTACC și finalizarea Centrului de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie.
Într-un sistem medical în care managerul ajunge deseori să fie judecat doar atunci când ceva nu funcționează, cazul SCJU Cluj oferă și cealaltă perspectivă: aceea a unei instituții publice enorme care, în paralel cu activitatea medicală cotidiană, a reușit să construiască și să finalizeze proiecte majore.
Claudia Gherman conduce astăzi o instituție care trebuie să funcționeze simultan ca spital de urgență, centru regional pentru cazuri complexe, bază clinică universitară, centru de cercetare și loc de formare pentru viitorii medici. Într-un asemenea mecanism, performanța nu poate aparține unui singur om: ea presupune medici, asistente, infirmieri, personal tehnic și administrativ, echipe de proiect și parteneri instituționali. Dar managementul este cel care trebuie să transforme această capacitate profesională într-o instituție care funcționează și, mai ales, care evoluează.
Iar investițiile ultimilor ani arată o direcție greu de ignorat: SCJU Cluj nu s-a limitat la a „ține linia de plutire”. A atras finanțări de sute de milioane de lei, a modernizat infrastructură critică, a investit în siguranța pacientului și în digitalizare, iar în 2026 a pus în funcțiune o infrastructură neurochirurgicală nouă, construită pentru medicina următoarelor decenii.
Într-o instituție care tratează anual zeci de mii de pacienți internați și în care o parte importantă dintre bolnavi vin din alte județe, adevărata măsură a managementului nu stă în discurs, ci în capacitatea de a menține spitalul funcțional astăzi și, simultan, de a-l pregăti pentru mâine. În această privință, mandatul Claudiei Gherman lasă deja în urmă investiții și infrastructură care pot fi văzute, măsurate și, cel mai important, folosite de pacienți.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.