Invitat în podcastul realizat de Dragoș Ionuț, profesorul Ioan Coman, unul dintre pionierii urologiei minim invazive și ai chirurgiei robotice din România, a povestit despre începuturile laparoscopiei, rezistența pe care a întâmpinat-o din partea comunității medicale și drumul care a dus la introducerea chirurgiei robotice la Cluj-Napoca.
Profesorul a explicat că, la mijlocul anilor ’90, laparoscopia era privită cu scepticism, fiind o tehnică dificilă și consumatoare de timp pentru chirurg, însă cu beneficii evidente pentru pacienți.
- pentru a vizualiza toată emisiunea – Despre viață și despre boală cu Prof. Univ. Dr. Ioan Coman, corifeul urologiei românești. Ep. 10
„Pacientul era mai bine după operație decât chirurgul”
Ioan Coman își amintește că primele intervenții laparoscopice necesitau multă răbdare și antrenament, întrucât chirurgul opera prin incizii foarte mici, folosind instrumente introduse în cavitatea abdominală: „Era laparoscopia 2D. Inciziile erau de doar 1,5 centimetri, iar pacientul era mai bine după operație decât chirurgul care se chinuia să facă gesturi intracorporale fără ca abdomenul să fie deschis. Se creează un spațiu de lucru prin insuflarea abdomenului și acolo trebuie să poți realiza inclusiv suturi. Era nevoie de foarte mult antrenament.”
Deși intervențiile durau mult mai mult decât cele clasice, rezultatele au convins echipa medicală că viitorul aparține chirurgiei minim invazive: „O operație pe care o făceam clasic într-o jumătate de oră dura laparoscopic două ore. Dar pacientul pleca acasă după două zile, nu după șapte sau zece. Nu avea dureri, se mobiliza a doua zi, se alimenta imediat și revenea la serviciu într-o săptămână sau două. Diferența era uriașă.”
Primul doctorat și primele operații laparoscopice
Convins de avantajele noii metode, profesorul Coman și-a dedicat activitatea dezvoltării laparoscopiei în urologie: „În 1998 am finalizat primul doctorat din România în domeniul laparoscopiei urologice și am publicat și o carte de laparoscopie urologică. La fiecare simpozion eram criticat și mulți încercau să demonstreze că tehnica nu are viitor, pentru că era foarte grea.”
În 2002 a devenit șeful Secției de Urologie a Spitalului Municipal Cluj-Napoca, unde, împreună cu o echipă de medici tineri, a început să dezvolte chirurgia laparoscopică, deși resursele materiale erau limitate: „Nu aveam instrumente. Le obțineam prin fundații, prin prieteni din străinătate care ne trimiteau câte un instrument. Dar am continuat.”
Doi ani mai târziu, echipa realiza prima prostatectomie radicală laparoscopică din Cluj, intervenție destinată tratării cancerului de prostată.
Momentul care a schimbat totul: întâlnirea cu robotul chirurgical
Un punct de cotitură a fost anul 2008, când profesorul Ioan Coman a asistat, la Institutul European de Oncologie din Milano, la o intervenție efectuată cu ajutorul robotului chirurgical: „Mi-am dat seama că între laparoscopia pe care o practicam și chirurgia robotică era o diferență enormă.”
În sala de operație se afla și actualul profesor Nicu Crișan, pe atunci medic rezident: „M-am întors către Nicu Crișan și i-am spus: «În doi ani vom avea un robot chirurgical la Cluj». După ce am rostit aceste cuvinte, m-am speriat și eu. Era o asumare enormă, nu aveam nicio bază concretă pentru o asemenea afirmație.”
Robotul chirurgical a ajuns la Cluj în 2009
Profesorul spune că, imediat după revenirea în țară, a început pregătirea întregii echipe medicale. Medici rezidenți, anesteziști și asistenți au fost trimiși la stagii de pregătire în Italia, iar el făcea naveta la Milano pentru a participa la intervenții robotice.
Eforturile au fost răsplătite în 2009, când, printr-un program al Ministerului Sănătății, primul robot chirurgical destinat urologiei a fost instalat la Spitalul Municipal din Cluj-Napoca: „A fost o bucurie teribilă. Echipa era pregătită, iar la sfârșitul anului am organizat primul simpozion național cu participare internațională dedicat chirurgiei robotice urologice.”
Evenimentul a reunit specialiști din Italia și alte centre europene, iar de atunci Clujul găzduiește periodic manifestări științifice dedicate chirurgiei minim invazive.
Când programul național s-a oprit, a căutat sprijin în mediul privat
În 2015, programul național de chirurgie robotică a fost suspendat, însă profesorul Ioan Coman spune că nu a acceptat să renunțe la un domeniu pe care îl construise timp de aproape două decenii: „Nu aveam voie să cedăm. Aveam deja sute de pacienți operați robotic și nu puteam opri dezvoltarea chirurgiei robotice în România.”
După doi ani de căutări, soluția a venit din mediul privat: „Am găsit un om special, domnul Miron Mihai, de la Spitalul Sfântul Constantin din Brașov. La o ceașcă de cafea i-am explicat proiectul, iar răspunsul lui a fost simplu: «Într-o lună vom avea robotul».”
Clujul a devenit un centru de referință în chirurgia robotică
Profesorul Ioan Coman consideră că perseverența echipei sale a contribuit decisiv la dezvoltarea chirurgiei robotice în România. În prezent, numeroase spitale utilizează această tehnologie, iar mulți dintre medicii care conduc astfel de programe s-au format la Cluj: „După noi s-au dezvoltat alte spitale private din România, iar astăzi sunt aproximativ 18 centre care folosesc robotul chirurgical. La multe dintre ele lucrează colaboratori și foști elevi de-ai mei formați aici, la Cluj.”
Astăzi, clinica de urologie dezvoltată de profesorul Ioan Coman este considerată una dintre cele mai performante din România și din Europa Centrală în domeniul chirurgiei minim invazive, contribuind la formarea unei noi generații de specialiști și la introducerea unor tehnologii care au schimbat radical modul în care sunt tratați pacienții cu afecțiuni urologice.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.