În dezbaterea privind moţiunea de cenzură care vizează măsurile guvernului în sistemul sanitar, premierul Ilie Bolojan a subliniat că schimbările propuse reprezintă „o necesitate”, menite să pună pacientul și medicul în centrul deciziei și să eficientizeze modul în care sunt folosite resursele.
„Reforma nu înseamnă austeritate, ci eficienţă. Înseamnă să punem pacientul pe primul loc, medicul în centrul deciziei și fondurile acolo unde este nevoie de ele”, a declarat premierul în plen.
Acesta a subliniat că obiectivul principal este crearea unui sistem medical funcțional, în care resursele să fie distribuite transparent și corect, eliminând risipa și ineficiențele acumulate în ultimele decenii.
Premierul a respins acuzațiile din moțiunea de cenzură, considerându-le superficiale:
„Obiecţiile formulate par mai degrabă critici de dragul criticilor”, a spus Bolojan, menționând că executivul a pregătit un răspuns punctual la fiecare din cele șapte puncte invocate de opoziție.
Bolojan a prezentat șapte contraargumente, explicând cum fiecare dintre măsurile contestate are în vedere, de fapt, creșterea calității serviciilor medicale și accesul mai facil al pacienților la tratamente:
1. Creşterea accesului la servicii medicale.
Proiectul cuprinde o serie de măsuri care sprijină pe cei mai vulnerabili să aibă acces mai rapid la servicii – fie că este vorba despre zone rurale, fie de servicii la domiciliu pentru seniori, bolnavi cronici, persoane cu dizabilităţi.
În moţiune se vorbeşte despre limitarea decontării la o singură investigaţie de înaltă performanţă, ca şi cum aceasta ar fi o barieră pusă în faţa pacienţilor. Nicidecum. România cheltuieşte astăzi banii haotic, cu investigaţii repetate, uneori fără justificare medicală, diagnosticul întârzie. Noua reglementare nu limitează accesul, ci îl organizează, traseul pacientului devine mai clar, iar resursele sunt utilizate pentru cei care au cu adevărat nevoie de monitorizare complexă.
2. Management profesionist în spitale şi contracte pe bază de indicatori de performanţă.
Creştem responsabilitatea managerilor şi şefilor de secţii, eliminăm numirile fără concurs, aducem mai multă transparenţă şi sancţiuni mai mari pentru a descuraja raportările fictive.
3. Plată mai corectă pentru medicii de familie.
Medicina primară este stâlpul sistemului. De aceea, regândim modul de finanţare cu un model care încurajează calitatea şi munca reală, nu doar listele; încurajează medicii de familie care oferă mai multe servicii pacienţilor.
4. Încurajăm ambulatoriul de specialitate, tocmai pentru că dorim să reorientăm pacienţii din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate.
Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care pot fi redirecţionaţi tot pentru servicii medicale, spre exemplu pentru medicina de specialitate. Autorii moţiunii, pe de-o parte, acuză subfinanţarea ambulatoriilor, iar pe de altă parte, recunosc faptul că finanţarea lor va creşte.
5. Se schimbă mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public. Dar, în acelaşi timp, încurajăm prescrierea de medicamente generice.
Înţeleg îngrijorările, dar precizez limpede: medicamentele inovative care nu au alternativă terapeutică nu vor fi afectate în niciun fel. În acelaşi timp, pentru prima dată după mulţi ani, extindem lista de medicamente compensate şi gratuite prin introducerea de noi molecule generice şi biosimilare. Corectăm dezechilibrele, creştem accesul la tratamente moderne şi asigurăm alternative eficiente şi accesibile.
Independenţa deciziei medicilor rămâne un principiu fundamental. Medicul are dreptul deplin să prescrie ceea ce consideră corect pentru pacient, conform ghidurilor medicale. Nu restricţionăm prescripţia, ci stabilim că din fondurile Casei de Asigurări se asigură acces echitabil pentru toţi pacienţii.
6. Responsabilizăm spitalele private.
Dacă un pacient este externat nejustificat dintr-un spital privat şi reinternat într-un spital public pentru aceeaşi patologie într-un interval de 48 de ore, spitalul privat trebuie să acopere costurile. Nu este corect ca tot bugetul statului să suporte cheltuielile, aşa cum doresc semnatarii moţiunii.
7. Fondurile pentru spitale vor fi folosite eficient.
Alocările pentru salariile personalului din sănătate vor fi făcute în principal prin raportare la serviciile medicale asigurate pentru pacienţi.
Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.