Generația care se naște în 2035 ar putea renunța cu totul la tutun. Aurelia Cristea: „Există o șansă reală ca generația născută în 2035 să nu mai fie expusă fumatului”

De-a lungul deceniilor, fumatul a fost considerat o problemă globală, cu efecte devastatoare asupra sănătății. Cu toate acestea, în ultimele două decenii, ratele consumului de tutun au scăzut semnificativ în multe țări datorită politicilor antifumat, taxelor ridicate și campaniilor de conștientizare.

Aurelia Cristea a fost una dintre cele mai puternice voci în lupta împotriva fumatului în România, reușind să impună în 2016 legea care a interzis fumatul în spațiile publice închise. Măsura a fost, la acea vreme, întâmpinată cu opoziție din partea unor categorii de cetățeni și a unor politicieni, dar impactul său pozitiv asupra sănătății publice este incontestabil.

Fost ministru în guvernul Ponta, Aurelia Cristea consideră că România poate face pași și mai mari spre eliminarea completă a consumului de tutun. „Dacă păstrăm ritmul actual de prevenție, educație și reglementare, există o șansă reală ca generația născută în 2035 să nu mai fie expusă fumatului în aceeași măsură ca generațiile anterioare. Este un obiectiv ambițios dar realizabil”, a declarat fostul ministru în podcastul Lumea lui Avarvarei.

@cluj.1 Generația care se naște în 2035 ar putea renunța cu totul la tutun, speră Aurelia Cristea #tutun #nicotina #fumat #tigari #cristea #aureliacristea #adictii #dependente ♬ sunet original – Cluj 1

Factori care contribuie la dispariția fumatului

Există mai multe motive pentru care fumatul ar putea deveni irelevant pentru generațiile viitoare:

Reglementări din ce în ce mai stricte – Multe țări deja implementează interdicții severe, cresc taxele pe tutun și limitează spațiile în care se poate fuma. În unele state, se discută chiar despre interzicerea vânzării de țigări pentru persoanele născute după un anumit an.

Alternativa produselor fără ardere – Dispozitivele de vaping, țigările electronice și produsele pe bază de nicotină fără ardere au început să câștige teren, oferind alternative considerate mai puțin nocive decât țigările tradiționale.

Conștientizarea riscurilor – Tinerii sunt tot mai informați despre efectele negative ale fumatului, iar atitudinea față de acest obicei s-a schimbat dramatic față de acum câteva decenii.

Influența socială și trendurile de viață sănătoasă – Generațiile tinere adoptă tot mai mult un stil de viață sănătos, axat pe fitness, alimentație echilibrată și evitarea obiceiurilor dăunătoare.

Poate fi România parte din această schimbare?

România se confruntă în continuare cu un număr semnificativ de fumători, însă trendul este descendent. Dacă țara noastră va adopta măsuri similare celor din statele occidentale, există șanse ca și aici generația născută în 2035 să nu mai fie expusă fumatului tradițional.