La 16 ani conducea o firmă și câștiga mai mult decât mama lui, medic șef de secție. A renunțat la tot după ce a văzut, într-un spital, privirea unui pacient care a doua zi după operație putea din nou să meargă. Dr. Dragoș Apostu, medic specialist ortopedie și traumatologie la Spitalul Clinic de Recuperare Cluj și la Regina Maria, a povestit la Horia Nasra Show cum și-a ales meseria – și ce greșesc studenții care o aleg astăzi.
Două modele în aceeași casă
Dragoș Apostu a crescut la Petroșani, în Valea Jiului, într-o familie cu două drumuri posibile: tatăl antreprenor, mama medic. Primul pe care l-a încercat a fost cel al tatălui: „Am deschis la 16 ani și am coordonat activitățile unei firme. Și, într-adevăr, financiar a fost minunat. Am câștigat mai mult decât câștiga mama mea, șefă de secție în acel moment, eu la 16 ani.”
Succesul financiar nu a fost însă suficient. „N-aveam satisfacția, nu simțeam că asta aș vrea să fac toată viața mea”, spune medicul. Așa că a mers să vadă, cu ochii lui, ce înseamnă munca într-un spital.
Momentul care l-a făcut „dependent”
Decizia a venit dintr-o singură imagine. „Când m-am dus la spital și am văzut că vine un pacient care nu poate să umble deloc și a doua zi se mobilizează fără dureri și am văzut privirea acelui om cum se uita la personalul care l-a îngrijit și l-a pus practic pe picioare, asta m-a făcut să fiu dependent de chestia asta.”
Concluzia lui e simplă: „Trebuie să iubești omul ca să faci medicină.” A vrut de la început o specialitate chirurgicală, pentru că i se părea „cea mai directă modalitate prin care tu poți să ajuți un om”.
Întrebat dacă chirurgii stau pe o treaptă mai sus decât ceilalți medici, refuză ierarhia: „Chirurgul singur nu poate să facă mare lucru. Are nevoie de o echipă în jurul lui.” Pacienților le spune mereu același lucru: operația este jumătate din succes, cealaltă jumătate este recuperarea.
De ce Cluj și nu București
Planul inițial era UMF „Carol Davila”. Avea familie și cunoștințe în Capitală. A schimbat direcția după prima vizită în Cluj. „Erau atât de mulți studenți străini și efectiv mi-a dat senzația de oraș cosmopolit.”
Astăzi predă la UMF „Iuliu Hațieganu” și spune că lucrul cu studenții este una dintre cele mai importante părți ale vieții lui profesionale. „Îmi place enorm energia pe care ei mi-o dau și încerc să profit de ea la maxim.”
Greșeala pe care o fac studenții când își aleg specialitatea
Pe lista lui au fost trei specialități: ortopedie, neurochirurgie și chirurgie cardiovasculară. Nu a ales din cursuri, ci din spital. A mers în toate trei să vadă cum arată munca reală. La neurochirurgie, operațiile erau foarte lungi, la chirurgia cardiovasculară, în fața unei operații pe cord deschis, s-a întrebat dacă are manualitatea necesară însă ortopedia l-a câștigat prin diversitate – pacienți tineri și vârstnici, patologie foarte variată, tehnologie în continuă schimbare și rezultate vizibile imediat: „Astăzi pacientul are dureri care țin de ani de zile, astăzi l-ai operat și mâine el umblă fără dureri. Pentru mine asta a fost ceva ce nu mi-am putut imagina că există.”
De aici sfatul lui pentru viitorii medici. Mulți rezidenți își schimbă specialitatea după câțiva ani, pentru că au ales-o după cursuri sau după ce au văzut la televizor. „Prea puțin merg în spital efectiv să vadă cu ochii lor ce înseamnă viața într-un astfel de spital.”
![]()

Sănătate Info este o platformă online apărută din Cluj-Napoca care își propune să prezinte idei și informații sănătoase din și despre medicină.
