UMF Cluj, parte a unui proiect universitar european de anvergură: Șapte universități lansează un master internațional în neurotehnologie, un domeniu al viitorului!

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca va participa, alături de alte șase universități europene, la dezvoltarea unui program internațional de master în neurotehnologie, un domeniu aflat la intersecția dintre medicină, inteligență artificială, inginerie și cercetarea creierului uman. Noul program, intitulat European Master in Neurotechnology (EMN), este planificat să înceapă în anul universitar 2027–2028 și le va oferi studenților posibilitatea de a studia și de a desfășura activități de cercetare în mai multe țări europene.

Inițiativa reprezintă un pas important în consolidarea cooperării academice internaționale și în pregătirea specialiștilor pentru una dintre cele mai dinamice ramuri ale medicinei și tehnologiei moderne. Pentru universitatea clujeană, participarea la acest proiect înseamnă integrarea într-un program educațional comun, care reunește expertiza unor instituții de învățământ superior și centre de cercetare din șapte țări.

Programul va avea o durată de doi ani, se va desfășura în limba engleză și va cuprinde 120 de credite ECTS. La finalizarea studiilor, absolvenții vor putea obține o diplomă comună, recunoscută de toate cele șapte universități participante.

Cluj-Napoca, alături de universități din Germania, Franța, Spania, Olanda, Turcia și Islanda

European Master in Neurotechnology este dezvoltat în cadrul alianței universitare europene NeurotechEU – European University of Brain and Technology, o inițiativă care urmărește conectarea cercetării asupra creierului cu dezvoltarea tehnologiilor avansate și cu nevoile societății.

Cele șapte instituții care au conceput împreună programul sunt:

  • Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos;
  • Universitatea Miguel Hernández din Elche, Spania;
  • Universitatea Rheinische Friedrich-Wilhelms din Bonn, Germania;
  • Universitatea Boğaziçi, Turcia;
  • Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, România;
  • Universitatea din Lille, Franța;
  • Universitatea din Reykjavík, Islanda.

Colaborarea dintre aceste instituții va permite reunirea unor competențe academice și științifice care, în mod tradițional, sunt dezvoltate separat în facultățile de medicină, inginerie, informatică sau științe fundamentale.

Prin participarea la program, UMF „Iuliu Hațieganu” își consolidează implicarea în inițiativele europene de educație și cercetare interdisciplinară, contribuind la formarea unor profesioniști care vor putea aborda probleme medicale complexe cu ajutorul tehnologiilor emergente.

Neurotehnologia, domeniul care poate transforma medicina viitorului

Neurotehnologia este considerată unul dintre domeniile cu potențial major de dezvoltare în următoarele decenii. Aceasta combină cunoștințele despre structura și funcționarea sistemului nervos cu instrumente tehnologice avansate, algoritmi de inteligență artificială, dispozitive medicale și metode moderne de analiză a datelor.

Printre aplicațiile sale se numără dezvoltarea interfețelor creier-computer, care pot permite comunicarea dintre activitatea cerebrală și dispozitive electronice, realizarea unor sisteme inteligente de neuroreabilitare și identificarea unor noi abordări terapeutice pentru afecțiunile neurologice.

De exemplu, interfețele creier-computer sunt investigate pentru posibilitatea de a ajuta persoanele cu paralizii severe să controleze anumite dispozitive prin semnale neuronale. Alte direcții de cercetare urmăresc dezvoltarea unor metode mai precise de diagnostic, monitorizare și tratament pentru bolile neurodegenerative.

Inteligența artificială are, la rândul său, un rol tot mai important în interpretarea semnalelor cerebrale și în identificarea unor tipare complexe din datele neurologice.

Aceste aplicații se află în diferite etape de cercetare și dezvoltare, însă evidențiază necesitatea formării unor specialiști care să înțeleagă atât mecanismele biologice ale creierului, cât și tehnologiile utilizate pentru investigarea și influențarea activității acestuia.

Studenții vor putea învăța și realiza cercetare în mai multe universități europene

Una dintre caracteristicile principale ale noului master este mobilitatea internațională.

Studenții nu vor fi limitați la o singură instituție de învățământ, ci vor avea posibilitatea de a participa la cursuri, stagii de cercetare și proiecte academice organizate în campusurile universităților partenere.

Această structură urmărește să ofere o experiență educațională europeană, în care participanții să intre în contact cu metode diferite de cercetare, echipe internaționale și infrastructuri specializate.

Programul se adresează absolvenților care au deja o pregătire în domenii precum științele naturii, tehnologia, ingineria, matematica sau neuroștiințele.

O componentă esențială va fi capacitatea studenților de a colabora cu specialiști din domenii diferite. Un cercetător în neuroștiințe, de exemplu, ar putea lucra împreună cu un inginer biomedical și cu un specialist în inteligență artificială pentru dezvoltarea unui dispozitiv destinat monitorizării activității cerebrale.

Nick F. Ramsey, președintele Academic Program Board al EMN, subliniază importanța acestei abordări: „Studenții vor beneficia de oportunitatea de a învăța să creeze legături între discipline, în cadrul mai multor instituții europene, să interacționeze cu cercetători de top și ecosisteme de inovare și să își dezvolte competențe tot mai căutate de mediul academic, furnizorii de servicii medicale și industria neurotehnologiei.”

Cum va fi organizat masterul: patru semestre de pregătire interdisciplinară

Programul European Master in Neurotechnology este structurat pe patru semestre, fiecare având obiective educaționale specifice.

Primul semestru – Fundamentele neurotehnologiei

În prima etapă, studenții vor fi familiarizați cu cele patru domenii fundamentale ale programului: Brain Systems, Clinical, Technology și Computation.

Aceștia vor studia funcționarea sistemului nervos, aplicațiile clinice ale neuroștiințelor, principiile tehnologiilor utilizate în domeniu și metodele computaționale de analiză a informațiilor.

În paralel, vor fi introduse aspectele etice, juridice și sociale ale neurotehnologiei, reunite sub denumirea ELSA – Ethical, Legal and Social Aspects.

Al doilea semestru – Specializare și aplicarea cunoștințelor

Studenții vor aprofunda două dintre domeniile principale, în funcție de parcursul academic ales.

Accentul va fi pus pe dezvoltarea competențelor practice, utilizarea metodelor de cercetare și colaborarea interdisciplinară.

Vor fi organizate activități academice și provocări tematice prin care participanții vor aplica noțiunile teoretice pentru rezolvarea unor probleme concrete.

Al treilea semestru – Mobilitate internațională și inovare

În această etapă, studenții vor efectua obligatoriu o perioadă de mobilitate la o altă universitate parteneră.

Ei vor avea ocazia să aprofundeze un al treilea domeniu de specializare și să participe la cursuri opționale.

Semestrul va include și componenta Industry Challenge & Innovation Lab, destinată conectării pregătirii academice cu provocările industriei și ale cercetării aplicate.

Al patrulea semestru – Cercetare și disertație

Ultima etapă a programului va fi dedicată elaborării unei lucrări interdisciplinare de master.

Disertația va putea fi realizată la universitatea de origine, la instituția care găzduiește mobilitatea sau la o altă universitate parteneră.

Prin această lucrare, studenții vor trebui să demonstreze că pot integra cunoștințe despre sistemul nervos cu perspective clinice, tehnologice și computaționale.

De la inteligența artificială la interfețele creier-computer: ce vor studia viitorii specialiști

Curriculumul EMN este construit în jurul a patru domenii interconectate.

Brain Systems vizează anatomia, fiziologia și mecanismele de funcționare ale sistemului nervos. Studenții vor dobândi o bază științifică pentru înțelegerea proceselor cerebrale și a relației dintre activitatea neuronală și comportament.

Clinical este orientat către afecțiunile neurologice, tulburările de neurodezvoltare și bolile psihiatrice. Acest domeniu include perspective asupra diagnosticului, tratamentului și recuperării pacienților.

Technology se concentrează asupra dezvoltării dispozitivelor medicale, senzorilor, sistemelor de monitorizare și interfețelor creier-mașină. Este componenta prin care cunoștințele biomedicale pot fi transformate în soluții tehnologice.

Computation include programarea, modelarea creierului, analiza datelor neuronale și utilizarea inteligenței artificiale în neuroștiințe.

La acestea se adaugă componenta ELSA, care urmărește dezvoltarea unei perspective responsabile asupra utilizării tehnologiilor capabile să colecteze, interpreteze sau influențeze informații despre activitatea cerebrală.

Etica, o componentă esențială: cine protejează datele despre activitatea creierului?

Dezvoltarea neurotehnologiei ridică întrebări care depășesc sfera strict medicală sau inginerească.

Dispozitivele care înregistrează și analizează activitatea cerebrală pot genera informații sensibile, iar utilizarea acestora impune măsuri riguroase de protecție a datelor și respectarea autonomiei persoanelor.

Printre provocările discutate la nivel internațional se numără consimțământul informat, confidențialitatea datelor neuronale, securitatea dispozitivelor, accesul echitabil la noile terapii și responsabilitatea pentru deciziile luate cu sprijinul inteligenței artificiale.

Prin integrarea acestor teme încă din primul semestru, programul urmărește să pregătească specialiști care nu doar dezvoltă tehnologii, ci înțeleg și implicațiile utilizării lor în societate.

Colaborare cu spitale, companii de biotehnologie și start-up-uri

Un alt element important al masterului îl reprezintă legătura cu mediul profesional.

Prin rețeaua de parteneri asociați NeurotechEU, care include spitale, companii din domeniul biotehnologiei și start-up-uri tehnologice, studenții vor avea posibilitatea de a lucra asupra unor provocări reale.

Acestea pot include dezvoltarea interfețelor creier-computer, utilizarea algoritmilor pentru interpretarea semnalelor neuronale sau investigarea unor terapii avansate pentru bolile neurodegenerative.

Colaborarea cu mediul clinic și industrial este menită să reducă distanța dintre cercetarea academică și aplicațiile practice.

Pentru absolvenți, această experiență poate reprezenta un avantaj în orientarea către cariere în cercetare, dezvoltare de dispozitive medicale, inteligență artificială aplicată sănătății, industrie biomedicală sau inovare tehnologică.

Ce înseamnă participarea UMF „Iuliu Hațieganu” pentru Cluj-Napoca

Implicarea universității clujene într-un asemenea program poate contribui la creșterea vizibilității internaționale a mediului academic medical din România.

Cluj-Napoca are un ecosistem universitar și tehnologic care poate beneficia de dezvoltarea colaborărilor dintre medicină, informatică și inginerie.

Participarea UMF „Iuliu Hațieganu” la EMN creează un cadru pentru consolidarea legăturilor cu universități și cercetători europeni, pentru schimburi academice și pentru dezvoltarea unor direcții interdisciplinare de pregătire.

În același timp, programul poate reprezenta o oportunitate pentru absolvenții români interesați de cercetarea creierului, tehnologiile medicale și inteligența artificială, oferindu-le acces la un parcurs educațional internațional.

Beneficiile concrete pentru mediul universitar și pentru industria locală vor depinde însă de implementarea programului, de proiectele dezvoltate și de colaborările care vor rezulta.

Programul a primit acreditare condiționată. Lansarea este planificată pentru 2027–2028

European Master in Neurotechnology a primit, la 16 septembrie 2026, o acreditare condiționată din partea Accreditation Organisation of the Netherlands and Flanders, organismul responsabil de evaluarea calității programelor de învățământ superior din Țările de Jos și Flandra.

Această etapă reprezintă un progres în pregătirea lansării, însă statutul condiționat al acreditării trebuie diferențiat de o aprobare definitivă, fără condiții.

Începerea cursurilor este planificată pentru anul universitar 2027–2028.

Deocamdată, informațiile prezentate nu precizează calendarul înscrierilor, numărul de locuri disponibile, taxele de studiu sau eventualele burse. Aceste detalii urmează să fie urmărite prin comunicările oficiale ale universităților participante.

Prin reunirea a șapte instituții europene într-un singur program de master, NeurotechEU propune un model de pregătire universitară adaptat unui domeniu în care medicina, ingineria și inteligența artificială devin tot mai interdependente.

Pentru UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, proiectul reprezintă o oportunitate de a participa direct la formarea unei noi generații de specialiști în neurotehnologie, capabili să contribuie la dezvoltarea unor soluții pentru diagnosticarea, tratarea și recuperarea persoanelor afectate de boli ale sistemului nervos.

Loading

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *