(INTERVIU) Prof. univ. dr. Radu Câmpian: Ne-am străduit să ținem cât mai unit corpul nostru profesional și să oferim colegilor noștri un acces facil și celeritate în rezolvarea problemelor administrative curente

Prof. univ. dr. Radu Câmpian a avut amabilitatea să ne răspundă la un interviu despre activitatea curentă a Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj și a problematicilor naționale și de legislație cu care se confruntă medicii stomatologi.

Sănătate Info: Sunteți președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj. Care au fost principalele activități ale colegiului în ultimii ani?

Prof. univ. dr. Radu Câmpian: Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj a fost și este mereu preocupat de îndeplinirea sarcinilor sale care derivă din prevederile legislative într-o formă de relaționare cât mai prietenoasă și empatică cu membrii săi. Ne-am străduit să ținem cât mai unit corpul nostru profesional și să oferim colegilor noștri un acces facil și celeritate în rezolvarea problemelor administrative curente. Pot spune că am reușit în foarte mare măsură. Cel mai însemnat efort a fost făcut în pandemia cu COVID 19. În 2020 activitatea cabinetelor stomatologice a fost închisă brusc, de pe o zi pe alta, lăsând pacienții cu tratamente stomatologice începute să sufere iar cabinetele dentare fără nici o sursă de venit. Medicii stomatologi și familiile lor au avut și ei de suferit și s-au confruntat cu greutăți financiare majore. Colegiul a făcut nenumărate demersuri pentru îndreptarea unor grave neajunsuri, pentru ajutarea cabinetelor de urgență și a medicilor cu echipamente și consumabile specifice. A fost o perioadă foarte dificilă în care am relaționat foarte mult cu autoritățile centrale, naționale în vederea asigurării unui cadru legislativ corect față de medicii stomatologi. Atunci, dar și în continuare am avut colaborări bune cu autoritățile locale pentru a oferi medicilor și cabinetelor dentare condiții cât mai bune de desfășurare a activităților.

Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj este unul dintre colegiile județene foarte mari. Avem în acest moment peste 1800 de medici stomatologi în județul Cluj. Este un număr mare de medici și aceasta înseamnă că avem în județ 1 medic stomatolog la mai puțin de 500 de locuitori. Aparent, este foarte bine pentru că avem o ofertă generoasă de servicii medicale stomatologice. În realitate, este o supraofertă de servicii care nu poate fi asimilată de consumatori. În Cluj-Napoca, situația este și mai gravă. În acest context, medicii stomatologi au tot mai multe probleme în practica lor profesională. Este zona cea mai sensibilă de relaționare a medicului stomatolog cu piața de servicii și cu societatea. Impunerile legislative recente pun și ele o povară tot mai mare pe corpul nostru profesional. Această situație generează o stare generală de disconfort, de frustrări, de dezamăgiri și în final, manifestarea publică a nemulțumirilor. Acesta este contextul în care colegiul trebuie să-și exercite atribuțiile, unele dintre ele fiind ingrate în mediul social și economic actual.

Ca președinte al colegiului și cunoscând problemele cu care se confruntă colegii mei din județul Cluj dar și din țară, am publicat peste 150 de articole în Viața Medicală, articole de actualitate în care mi-am exprimat opiniile asumate vis-a-vis de foarte multe dintre probleme și situațiile cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Ele pot fi accesate pe pagina web a revistei medicale.

Sănătate Info: Înțelegem că aveți un sediu nou. În ce etapă vă aflați în proiectul ”noi case” a Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj?

Prof. univ. dr. Radu Câmpian: Așa cum spuneam, suntem un colegiu mare, cu un număr important de membri ceea ce înseamnă implicit un volum foarte mare de muncă. În mare parte, această muncă de rutină este asociată cu un flux important de public. Unele operațiuni sunt digitalizate dar au rămas unele în procesare mixtă. Practic, nu avem operațiuni care să nu conțină o componentă digitală. Totodată, de-a lungul anilor se adună tot mai multe dosare și documente. Gestionarea acestora nu se poate face exclusiv electronic. Păstrarea în format fizic a arhivei pentru perioade de timp de ordinul deceniilor este o mare provocare. Ca președinte al colegiului din Cluj, am prevăzut această creștere substanțială a volumului de activități și de documente. Pentru a satisface la nivel optim nevoile privind relațiile cu publicul, am suplimentat în acest an personalul colegiului nostru.

De mai mulți ani mă străduiesc să asigur o gestionare financiară optimă la nivelul colegiului pentru a putea cumpăra un spațiu nou și corespunzător nevoilor noastre actuale și de viitor. Am reușit să fac acest lucru în acest an. Noul sediu se află în zona centrală din Cluj-Napoca, în edificiul Cluj City Center, este generos ca suprafață și amplasare și are și un foarte mare avantaj, acela că are parcări. Am cumpărat odată cu imobilul și 4 locuri de parcare situate în demisolul imobilului. În plus, la locație există și parcare pentru vizitatori. Clădirea este relativ nouă dar pentru a nu fi nevoiți să perturbăm activitatea în noul sediu după mutare, am început lucrări de renovare și amenajare corespunzătoare cu nevoile noastre. Lucrările pe șantier merg în ritmul mioritic cunoscut, adică foarte încet și presărate cu lucruri neprevăzute. Dar situația este sub control și în cel mai scurt timp, acest sediu nou va fi la dispoziția colegilor din județul Cluj pentru a le oferi condițiile cele mai bune și prietenoase de relaționare administrativă cu autoritatea profesională teritorială.

Sănătate Info: Congresul de Stomatologie Transilvania a devenit o tradiție pentru Cluj, ajungând la ediția a XIV-a. Cât de important este acest congres pentru medicii stomatologi?

Prof. univ. dr. Radu Câmpian: Evenimentele științifice profesionale sunt o nevoie reglementată pentru corpul profesional al medicilor stomatologi din România dar sunt și o dorință a medicilor de a putea cu astfel de ocazii să comunice direct între ei, să socializeze, să se revadă și să-și împărtășească bucuriile și necazurile practicii profesionale curente. Cluj-Napoca este un centru universitar și medical important pentru medicina dentară. Este locul în care a fost fondată prima catedră de stomatologie în învățământul universitar din România, în anul 1919, din inițiativa profesorului Gheorghe Bilașcu.

În anul 2010 am luat decizia de a iniția un congres de medicină dentară la Cluj care să ofere medicilor stomatologi din Cluj, din Transilvania și chiar din țară oportunitatea de a avea accesibil un congres de specialitate gândit de ei și făcut pentru ei. Congresul s-a vrut de la început un eveniment științific anual destinat tuturor medicilor stomatologi, nu doar un eveniment științific universitar. De la debut, a existat o deschidere totală către mediul privat și a fost mereu oferită medicilor stomatologi care lucrează exclusiv în cabinetele proprii posibilitatea să prezinte comunicări în programul congresului.

De-a lungul timpului, Congresul de stomatologie Transilvania a adus multe elemente inovative în contextul unor astfel de evenimente. Noi am introdus pentru prima dată în România legitimații de congres cu cod de bare personalizat. Acest lucru a permis o monitorizare extrem de precisă a participării la programele științifice și sociale ale congresului. Am avut ediții în care am putut oferi tombole semnificative ca valoare. Au fost organizate ceremonii de omagiere și de decernare a unor diplome și premii pentru medicii stomatologi care se pensionau în acel an și se retrăgeau din activitatea profesională. Am avut ediții în care am organizat în foaierul evenimentului expoziții de pictură și artă grafică sau expoziție de fotografii realizate de artiști medici stomatologi. Tot în cadrul congreselor noastre, timpul alocat unei prelegeri a fost redus la 60 de minute și apoi la 45 de minute. Acest model a fost preluat treptat de celelalte evenimente similare din țară.

Temele edițiilor din fiecare an au fost bine gândite și s-au dovedit de fiecare dată inspirate. De exemplu, ultimele patru ediții au avut aceste teme generale: Premisele calității în stomatologie, Practica stomatologică – perspective și limite, Arta dentară: culoare, formă, volum și Stomatologia reconstructivă în context contemporan. Participările la congresele noastre au fost foarte bune, atât ca număr de participanți înscriși cât și ca proveniență a acestora, atât la edițiile desfășurate exclusiv cu participare fizică cât la cele hibride, cu participare și online. Și în acest an am avut ca participanți cu prezență în amfiteatru mai mulți colegi veniți din București Am dorința și speranța ca acest eveniment științific să continue și să se dezvolte în continuare și să aibă capacitatea de a se adapta eficient la provocările și noutățile care vor veni în acest domeniu.

Sănătate Info: Recent ați anunțat că modificările Codului Fiscal prin care se introduce o nouă cotă de impozitare pentru microîntreprinderile care desfășoară activități principale sau secundare în câteva domenii printre care se află și stomatologia, va nemulțumi atât medicii cât și pacienții? Cum comentați recentele modificări fiscale?

Prof. univ. dr. Radu Câmpian: Medicii stomatologi prin practica lor profesională în regim privat își asumă toate sarcinile și obligațiile pentru a deschide și pentru a menține funcțional un cabinet dentar. Ei oferă astfel pentru populație o gama largă de servicii medicale de specialitate pe care statul nu le poate oferi. Cu toate acestea, asupra cabinetelor dentare vin mereu și mereu noi obligații financiare și sarcini administrative. Până la urmă, pentru ca un cabinet medical privat să poată oferi pacienților servicii medicale corespunzătoare el trebuie să se mențină pe o linie de plutire din punct de vedere financiar. Așa că orice încărcare a costurilor de întreținere ale unui cabinet medical se transferă în costul prestațiilor medicale. Pentru că în România sistemul de asigurări sociale de sănătate oferă extrem de puțină accesibilitate cetățenilor asigurați, aceștia se văd nevoiți să-și plătească tratamentele stomatologice. În prezent, este alocat din FNUASS un buget mediu pe cetățean de 14 lei pe an, buget în care sunt incluse și serviciile stomatologice pentru copii! De aceea, cu cât mai mult va fi încărcată nota de plată pentru existența unui cabinet medical, cu atât accesibilitatea populației la serviciile medicale respective va scădea.

Noua Lege privind codul fiscal prevede o nouă cotă de impozitare pentru microîntreprinderile care desfășoară activități principale sau secundare în unele domenii printre care se găsește și stomatologia prin codul CAEN 8623. Acesta este codul care cuprinde activitățile de asistență stomatologică.  Forma precedentă a prevederii legale stabilea un procent de 1% din cifra de afaceri. Interesant este că acea prevedere era de dată recentă, respectiv este formularea introdusă prin Ordonanța 16 din 5 iulie 2022. În noua formulare a Codului fiscal este prevăzut un procent de 3% din veniturile realizate.

Medicii stomatologi sunt nemulțumiți de această măsură și o văd ca o nouă creștere a obligațiilor cabinetelor stomatologice și implicit a costurilor tratamentelor furnizate pacienților. Colegiul Medicilor Stomatologi din România prin Consiliul Național a transmis autorităților o adresă de solicitarea de revenire la forma anterioară a actului normativ. A fost însoțită acea adresă de o fundamentare pertinentă a solicitării de modificare a actului normativ.  Așa cum este acum, asistența stomatologică este încadrată în același regim de taxare cu domenii cum sunt crearea de jocuri pe calculator sau barurile și activitățile de servire a băuturilor. Cu tot respectul pentru orice alte activități economice generatoare de venituri, dar în opinia mea impactul sănătății cetățenilor unei țări este mult mai important pentru viitorul țării decât jocurile pe calculator sau băutura. Sănătatea celor care produc bunurile din această țară și acordă servicii trebuie să fie o prioritate absolută. Până la urmă, ei sunt cei care plătesc taxele. Oamenii bolnavi nu pot lucra și consumă bani pentru tratarea bolilor în loc să fie productivi și să poată plăti impozitele. Impunerea unor măsuri legislative prin care se dorește ”însănătoșirea” sustenabilității financiare a României pe seama înrăutățirii sănătății populației prin reducerea accesibilității la îngrijiri medicale este o politică greșită și păguboasă pentru țară. Ca medic și ca cetățean nu pot înțelege ca binevenite astfel de măsuri legislative.

A fost lansată în România aplicația pentru proiecte de investiții pe fonduri structurale pentru microîntreprinderi. Am constatat că din nou stomatologia este nedreptățită. Ea nu se regăsește în lista activităților eligibile. Medicii stomatologi doresc includerea activităților de asistență stomatologică în lista domeniilor de activitate eligibilă pentru proiecte de fonduri structurale cu investiții productive pentru microîntreprinderi din Regiunea Nord-Vest, perioada 2021-2027.

Trebuie subliniat faptul că serviciile medicale stomatologice sunt furnizate în România de către cabinetele medicale private care sunt în procent de peste 95% dintre furnizorii de astfel de servicii medicale. Dotarea unui cabinet stomatologic este costisitoare și este în sarcina exclusivă a medicului stomatolog titular. Medicina dentară este un domeniu medical înalt tehnicizat și investițiile în aparate și dispozitive medicale sunt foarte mari. O șansă pentru un ajutor adus cabinetelor dentare era de așteptat. Ele oricum nu au nici o facilitate la deschiderea și funcționarea cabinetului. În această lansare de proiecte, pentru domeniul medical sunt eligibile doar activități referitoare la sănătatea umană, altele decât asistența medicală stomatologică, iar acestea doar pentru stațiuni balneoclimaterice. Din nou, legiuitorul nu se gândește la cetățean, la sănătatea lui, la faptul că o accesibilitate mai bună la servicii medicale înseamnă o sănătate mai bună și o sănătate mai bună a cetățeanului înseamnă un lucrător care plătește taxele. Accesarea unor finanțări prin proiecte au ca rezultat creșterea calității actului medical, crearea unor locuri de muncă noi precum și creșterea accesibilității populației la serviciile stomatologice. 

Sănătate Info: În luna noiembrie 2023, vor avea loc alegeri pentru organele de conducere ale Colegiului Medicilor Stomatologi din România dar și la nivel județean, în Cluj. Cum vedeți această competiție constructivă?

Prof. univ. dr. Radu Câmpian: Colegiul Medicilor Stomatologi din România este autoritatea profesională română competentă pentru domeniul stomatologiei și funcționează prin autofinanțare pe baza unui sistem electoral de stabilire a membrilor colegiului care ocupă temporar și pe bază de mandat funcții în structurile de conducere ale colegiului. Atribuțiile CMSR sunt stabilite prin lege și sunt limitate. De asemenea, autoritatea sa asupra membrilor săi este stabilită prin lege. Activitatea CMSR este monitorizată și controlată de Ministerul Sănătății. Funcțiile de conducere din cadrul CMSR nu sunt conform legii funcții de demnitate publică. Colegiile teritoriale sunt structurate la nivel de județ, respectiv municipiul București și funcționează în limitele destul de largi ale unei autonomii locale. Ele sunt subordonate unei conduceri centrale, la nivel național. Alegerile din această toamnă vizează toate structurile de conducere.

În mod cu totul particular, alegerile din acest an sunt mult mai animate decât înainte. Anul 2023 a fost și este încă un an agitat în rândurile stomatologilor. Au fost emise de către Consiliul Național al CMSR câteva acte normative necorespunzătoare care au declanșat nemulțumiri în masă ale medicilor și proteste ale acestora. Din fericire, acele decizii nu au produs nici un efect prin prevederile lor fiind anulate sau modificate. Ministerul Sănătății a intervenit în acest conflict, inclusiv prin emiterea unor ordine de ministru al sănătății. Pe acest fond, au început să se cristalizeze grupuri mai mult sau mai puțin organizate de medici stomatologi care se declarau alternative credibile și sustenabile pentru preluarea conducerii CMSR.  Această efervescență electorală a cuprins treptat și colegiile teritoriale. Interesul pentru aceste alegeri a crescut în mare măsură prin încercări de manipulare a opiniilor prin grupuri organizate în mediul online. Pe astfel de căi de comunicare se promovează suspiciuni de fraudare a alegerilor cu raportare la trecut, prezent și viitor cu toate că nu au fost semnalate și confirmate niciodată astfel de situații.

Până la urmă, aceste alegeri vor avea loc și sunt convins că vor fi și în acest an corecte. Medicii stomatologi trebuie să depășească aceste momente de criză în care încrederea sub toate aspectele ei a ajuns la cote minime. Ei trebuie să-și redobândească încrederea și siguranța în viitorul lor profesional sub aspectul raportării la autoritatea publică competentă în domeniul stomatologiei. Candidații la aceste alegeri sunt acum din sfere diferite de convingeri și influențe. Revine electoratului sarcina de a autoriza și investi în funcțiile de conducere din colegiu pe cei care vor fi considerați cei mai potriviți. Apoi, va veni proba timpului în care vom vedea dacă alegerile electoratului au fost cele mai benefice pentru corpul profesional. Ca la orice alegeri, promisiunile făcute sunt adesea irealizabile din multe motive iar portofoliul de realizări și capacități personale ale candidaților trec în planul doi sau nu contează. Se practică și la noi clădirea unui profil al candidatului pe critica și evidențierea umor greșeli ale altora, nu pe merite personale. Competența, experiența și capacitatea de a oferi mult din timpul lor pentru colegi sunt reperele care contează pentru un candidat. Alegătorii trebuie să chibzuiască cu responsabilitate atunci când vor vota. Este dreptul fiecărui medic stomatolog care va merge la vot să decidă el însuși pentru cine își va da susținerea.