Rolul glucidelor în organism

Zaharidele, cunoscute și sub denumirea de zaharuri, glucide, carbohidrați sau hidrați de carbon, sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil).

„Deşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din greutatea corpului (în valoare absolută, circa 0,2 kg), importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol: energetic şi structural.

Hidraţii de carbon reprezintă principala sursă energetică a organismului, acoperind mai mult de jumătate din necesarul caloric. În acest scop, glucoza constituie materialul nutritiv de elecţie, datorită câtorva particularităţi:

• având dimensiuni mici şi fiind lipsită de încărcătură electrică, are difuzibilitate bună în ţesuturi, inclusiv în celulă; difuzibilitatea este asigurată de procese active de transport, facilitate de prezenţa insulinei;
• o moleculă gram de glucoză (180 g) eliberează prin ardere o cantitate
  mare de energie (686 000 cal), deşeurile rezultate din acest proces (CO2
  şi H2O) fiind netoxice şi uşor de eliminat;
• molecula de glucoză conţine o cantitate apreciabilă de oxigen, pe care îl
  pune la dispoziţie în momentul în care aportul de oxigen devine insuficient nevoilor, motiv pentru care glucoza reprezintă combustibilul de
  elecţie al contracţiei musculare;
• pe lângă glucoza existentă ca atare în lichidele organismului, acesta dispune de o cantitate stocată sub formă de glicogen, uşor mobilizabil atunci când necesităţile organismului o reclamă.

Eficienţa energetică a arderii în organism a glucozei este de aproximativ 40% din totalul energiei produse. Restul de 60% din energia produsă se pierde sub formă de căldură (neputând fi recuperată sau transformată în alte energii utilizabile).

Pe lângă rolul energetic, glucidele participă şi la alcătuirea membranelor celulare, a ţesutului conjunctiv şi de susţinere, a ţesutului nervos, precum şi a unor componente cu rol funcţional de bază, cum sunt hormonii, enzimele şi anticorpii. Dintre hexoze, alături de glucoză se întâlnesc frecvent fructoza şi galactoza. Fructoza se găseşte în cantitate apreciabilă în sângele fetal şi lichidul seminal, iar galactoza se găseşte fie sub formă de dizaharid (lactoză) în lapte, fie legată de lipide, pentru a forma cerebrozidele sistemului nervos. Dintre pentoze, în ciuda cantităţii lor mici, riboza şi dezoxiriboza joacă un rol capital în organism, participând la formarea acizilor nucleici (elemente de bază în echipamentul biochimic al celulei)” se arată în Ghidul pentru Alimentație Sănătoasă, editat de Societatea de Nutriție din România.